Deși Teheranul a anunțat „noi proceduri” pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz în urma suspendării operațiunii americane „Project Freedom”, tensiunea rămâne ridicată, atenția fiind acum îndreptată spre întâlnirea de săptămâna viitoare dintre Trump și Xi Jinping, care ar putea decide soarta blocadei și a exporturilor de petrol.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat joi că s-a întâlnit cu liderul suprem al țării, Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut în public de la numirea sa la începutul lunii martie, dar Pezeshkian nu a precizat când a avut loc întâlnirea.
„Ceea ce m-a frapat cel mai mult în timpul acestei întâlniri a fost viziunea și abordarea umilă și sinceră a liderului suprem al revoluției islamice”, a declarat Pezeshkian într-o înregistrare video difuzată de televiziunea de stat.
Khamenei, despre care se pare că ar fi fost rănit în atacuri în prima zi a războiului din Orientul Mijlociu, care i-a curmat viața tatălui și predecesorului său, Ali Khamenei, a publicat doar declarații scrise de la numirea sa.
Un spital din Gaza și mișcarea Hamas au anunțat joi că fiul șefului echipei de negociatori al mișcării islamiste palestiniene a murit în urma rănilor suferite într-un atac israelian care a avut loc cu o zi înainte.
Azzam Khalil al-Hayya, în vârstă de 23 de ani, fiul înaltului oficial al Hamas, Khalil al-Hayya, „a murit după ce a cedat rănilor suferite într-un atac aerian israelian care l-a vizat ieri”, a declarat într-un comunicat spitalul Al-Shifa din orașul Gaza.
Spitalul Al-Ahli din oraș și o sursă din domeniul securității au declarat miercuri că un atac asupra cartierului Al-Daraj din orașul Gaza, în seara zilei, a ucis o persoană și a rănit alte 10, printre care și Azzam Khalil al-Hayya.
Armata israeliană nu a răspuns imediat la solicitarea AFP de a comenta incidentul.
Azzam Khalil al-Hayya este al patrulea dintre cei șapte fii ai lui Khalil al-Hayya care a fost ucis în atacurile israeliene, potrivit unei surse din Hamas. Doi dintre aceștia au fost uciși înainte de izbucnirea războiului din Gaza, în octombrie 2023.
Al treilea, Hammam, a fost ucis într-un atac israelian care viza liderii Hamas din Doha, în septembrie, în urma căruia au murit șase persoane.
Khalil al-Hayya este șeful Hamas din Gaza, deși trăiește în exil în Qatar. În prezent, el se află în cursa pentru conducerea mișcării.
El a supraviețuit atacului de la Doha.
Într-o declarație, Hamas a afirmat că uciderea lui Azzam Khalil al-Hayya „s-a înscris în cadrul încercărilor de a exercita presiune asupra conducerii rezistenței și a delegației sale de negociere, după eșecul ocupației de a-și impune condițiile sau de a-și atinge obiectivele declarate”.
Armistițiul negociat de SUA, care a intrat în vigoare în octombrie, a oprit în mare măsură războiul din Gaza, care a început după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Însă Gaza rămâne cuprinsă de violențe zilnice, pe măsură ce atacurile israeliene continuă, atât armata, cât și Hamas acuzându-se reciproc de încălcarea armistițiului.
Cel puțin 846 de palestinieni au fost uciși de la începutul armistițiului, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care funcționează sub autoritatea Hamas și ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către Națiunile Unite.
În aceeași perioadă, armata israeliană a declarat că cinci soldați au fost uciși în Gaza.
Israelul a atacat sudul Libanului joi, au declarat presa de stat și corespondenții AFP, la o zi după ce a vizat un comandant Hezbollah în primul său atac asupra suburbiilor sudice ale Beirutului de la semnarea unui armistițiu care urmărea să pună capăt săptămânilor de lupte.
Armata israeliană a declarat joi că atacul asupra suburbiilor sudice l-a ucis pe comandantul Unității Forța Radwan a Hezbollah, o unitate de elită din cadrul grupării armate Hezbollah, susținută de Iran.
Un armistițiu în războiul dintre Hezbollah și Israel a început pe 17 aprilie, dar luptele nu s-au oprit în mare parte în sudul Libanului.
Greva de miercuri din apropierea capitalei a fost însă un șoc în Liban.
Hezbollah nu a ripostat pentru atac.
Presa de stat libaneză a relatat despre atacuri israeliene în mai multe orașe și sate din sud, iar armata israeliană a emis noi avertismente de evacuare pentru trei sate la nord de râul Litani și în afara zonei ocupate de trupele israeliene în urma invaziei terestre a zonei de frontieră.
Unele dintre atacurile israeliene, asupra orașului Nabatieh din sudul țării, au vizat un centru comercial și clădiri rezidențiale, au declarat presa de stat și un corespondent AFP.
În satul apropiat Toul, doi salvatori din cadrul Comitetului Islamic pentru Sănătate, afiliat Hezbollah, au fost răniți într-un atac israelian, în timp ce erau trimiși în urmă în urma unui atac anterior, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt Mahmoud Karaki.
Ambulanța echipei a fost grav avariată, a adăugat el.
Armata israeliană a anunțat joi într-un comunicat că „impactul unei drone explozive” a rănit patru soldați – unul grav – în sudul Libanului în ziua precedentă.
În ciuda armistițiului, Hezbollah revendică în mod regulat atacuri împotriva forțelor israeliene care ocupă părți din sudul Libanului.
Capitalele și piețele mondiale așteptau joi ca Teheranul să răspundă la ultima propunere de acord a Washingtonului pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu și a redeschide ruta maritimă strategică din Golful Persic.
Acțiunile din Asia au înregistrat o creștere semnificativă, iar prețurile petrolului au scăzut după ce președintele american Donald Trump a afirmat încă o dată că s-ar putea ajunge la un acord în urma unor discuții constructive, iar Iranul a declarat că va transmite ultima sa poziție mediatorului, Pakistanul.
Orice acord de prelungire a încetării focului între Statele Unite și Iran ar putea, de asemenea, să reducă tensiunile din Liban, unde o armistițiu deja fragil cu Israelul a fost supus unor noi tensiuni după ce un atac asupra sudului Beirutului a ucis un comandant al Hezbollah.
Războiul, declanșat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie, a determinat Iranul să răspundă cu atacuri în tot Orientul Mijlociu și să impună un blocaj asupra Strâmtorii Ormuz, poarta de acces către industriile petroliere și de gaze din Golf și o rută comercială strategică.
Trump a lansat săptămâna aceasta o scurtă operațiune navală pentru a escorta navele comerciale și a forța deschiderea strâmtorii, doar pentru a o suspenda în câteva ore, invocând progresele înregistrate în negocierile cu Iranul, care au fost mediate de Pakistan și susținute de aliații arabi din Golf ai Washingtonului.
Creșterea prețurilor petrolului, determinată de conflictul din Iran, a dus la o majorare a deficitului comercial al Franței cu 1,4 miliarde de euro în luna martie, ajungând la 6,9 miliarde de euro, au anunțat joi autoritățile.
Importurile au atins 59,3 miliarde de euro în martie, înregistrând o creștere de 1,8 miliarde față de luna precedentă.
Autoritățile vamale au declarat că acest lucru s-a datorat în mare măsură „creșterii prețurilor la energie legate de criza din Orientul Mijlociu”, în special a hidrocarburilor naturale.
Acestea au adăugat că creșterea prețurilor la importul de energie a fost de aproape 50%.
Un alt factor a fost creșterea livrărilor de produse energetice, precum produsele petroliere rafinate și energia electrică.
„Excluzând energia, exporturile sunt în general stabile”, au adăugat autoritățile.
Balanța comercială a Franței s-a deteriorat în relația cu Uniunea Europeană, înregistrând o scădere de 700 de milioane de euro, în principal cu Germania, precum și cu țările europene din afara UE, în valoare de 800 de milioane de euro, fapt pe care Parisul l-a atribuit în mare măsură creșterii aprovizionării cu gaze naturale din Kazahstan.
Balanța comercială s-a îmbunătățit însă în relația cu Asia și Africa.
În perioada de 12 luni cuprinsă între aprilie 2025 și martie 2026, balanța comercială a Franței s-a deteriorat cu 1,4 miliarde, ajungând la 62,3 miliarde.
„Aceasta este prima deteriorare a balanței cumulate pe 12 luni din iulie 2025”, au declarat autoritățile.
Iranul a negat joi că ar fi atacat o navă sud-coreeană în Strâmtoarea Ormuz, în această săptămână, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord pentru încetarea războiului este „foarte posibil”, dar a avertizat că Washingtonul va relua bombardamentele în cazul în care negocierile vor eșua.
Ambasada Teheranului la Seul a declarat că „respinge ferm și neagă categoric” acuzațiile potrivit cărora forțele sale armate ar fi fost responsabile de explozia de la bordul navei HMM Namu, sub pavilion panamez, care a luat foc luni în timp ce traversa strâmtoarea strategică cu 24 de membri ai echipajului la bord.
Trump a afirmat ulterior că Iranul a „tras câteva focuri” asupra navei și a îndemnat Coreea de Sud să se alăture eforturilor conduse de SUA pentru restabilirea traficului maritim prin strâmtoare.
Războiul, declanșat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie, a determinat Iranul să răspundă cu atacuri în Orientul Mijlociu și să impună un blocaj asupra Strâmtorii Hormuz, zguduind piețele energetice globale.
În ciuda optimismului lui Trump, Iranul nu a răspuns încă la o nouă propunere a SUA, negociatorul său șef avertizând că Washingtonul încearcă să forțeze „capitularea” republicii islamice.
Semnele că adversarii ar putea reveni la masa negocierilor după săptămâni de impas au crescut după ce Trump a oprit o operațiune militară de scurtă durată pentru redeschiderea strâmtorii, invocând speranțele pentru un acord.
Fiul șefului biroului politic Hamas rănit în urma bombardamentului din cartierul Daraj soldat cu multiple victime. Khalil al-Hayya, liderul biroului politic al Hamas, a anunțat că fiul său a fost rănit în timpul unui atac aerian israelian asupra cartierului Daraj din orașul Gaza, operațiune soldată cu un mort și zece răniți. Oficialul grupării a catalogat bombardamentul drept o continuare a „agresiunii sioniste” și o extindere a atacurilor asupra delegațiilor de negociatori, afirmând totodată că eliminarea liderilor sau a familiilor acestora nu va intimida mișcarea palestiniană în contextul actualului conflict.
Peste 1600 de nave rămân blocate în Strâmtoarea Ormuz din cauza riscurilor enorme de securitate și asigurare. Aproximativ 1.600 de nave comerciale sunt blocate în Strâmtoarea Ormuz de mai bine de două luni, companiile de transport fiind prinse într-o criză logistică și financiară fără precedent după ce operațiunea de escortă a SUA a fost suspendată după doar 48 de ore. În absența unor garanții clare de securitate și confruntate cu refuzul asigurătorilor de a acoperi daunele în zone de conflict, companiile maritime ezită să reia tranzitul, considerând că orice tentativă de părăsire a căii navigabile pune în pericol atât echipajele, cât și încărcăturile de miliarde de dolari.
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro