Teheranul acuză blocajul negocierilor, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Iran declarând pentru CNN că principala problemă în calea unui acord o reprezintă pozițiile schimbătoare și „contradictorii” ale Casei Albe.
Iranul acceptă negocierile cu SUA, dar cere lui Donald Trump o schimbare de comportament. Teheranul nu are nicio problemă de principiu în a avansa negocierile de pace cu Statele Unite, însă orice potențial acord este condiționat de o schimbare reală a comportamentului american, a declarat Ebrahim Azizi, șeful comisiei pentru securitate națională din parlamentul iranian. Într-un interviu exclusiv pentru CNN, oficialul a exprimat un climat profund de neîncredere față de sinceritatea președintelui Donald Trump în cadrul tratativelor, avertizând că Iranul consideră dialogul diplomatic drept o simplă continuare a strategiei de pe câmpul de luptă.
Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Teheranul va zădărnici blocada navală impusă de SUA asupra porturilor sale, catalogând restricțiile maritime drept o crimă de război și o încălcare a armistițiului temporar. Reacția vine după ce președintele Donald Trump a anunțat că blocada va rămâne în vigoare „cu întreaga forță” până la un acord final de pace, în timp ce comandanții iranieni avertizează că vor riposta prin crearea unei „noi centuri de securitate a rezistenței” din Strâmtoarea Hormuz până în Strâmtoarea Bab al-Mandab.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a opus rezistență în fața presiunilor președintelui Donald Trump, care i-a cerut, în cadrul unei noi discuții telefonice, să oprească atacurile pentru a nu periclita negocierile dintre SUA și Iran. Deși liderul de la Tel Aviv a acceptat cu rețineri un acord parțial, surse de la Washington confirmă că Trump depune eforturi intense în ultimele 48 de ore pentru a demonstra că deține controlul asupra crizei în plină escaladare.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a atras atenția că Orientul Mijlociu este captiv într-un ciclu de negocieri eșuate și încetări precare ale focului, în contextul celei mai grave escaladări dintre Iran și Israel de la armistițiul din aprilie. Ca reacție la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Teheran, oficialul a anunțat noi sancțiuni europene, în timp ce secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a lansat un apel ferm la reținere pentru a proteja comerțul global și stabilitatea regională.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a lansat luni un avertisment sever, afirmând că orice atac asupra localităților din nordul Israelului va atrage lovituri imediate asupra suburbiei Dahieh din Beirut. Katz a subliniat că orice tentativă a Teheranului de a corela frontul din Liban cu cel din Iran pentru a lovi Israelul va fi respinsă cu o forță uriașă, declarația venind imediat după ce sirenele de alarmă au sunat în nordul țării în urma unui proiectil lansat din sudul Libanului.
Rob Geist Pinfold, lector în securitate internațională la Kings College London, afirmă pentru Al Jazeera că Iranul pare să se instaleze într-o paradigmă de tipul „nici pace, nici război”, în timp ce SUA își doresc clar un acord, în ciuda retoricii bombastice a lui Donald Trump. În același timp, expertul subliniază că premierul israelian Benjamin Netanyahu se află sub presiunea de a demonstra că lovește puternic Hezbollah, refuzând să pară doar un simplu executant al directivelor de la Washington.
Armata israeliană anunță luni că trei proiectile au fost trase către militari israelieni în sudul Libanului, relatează The Associated Press. Două dintre proiectile au fost interceptate, iar unul a căzut lângă militari, fără să rănească pe cineva, precizează armata israeliană. Aceste lansări de proiectile au declanșat alerte aeriene în nordul Israelului. Ministrul israelian al Educației Yoav Kisch a anunțat luni după-amiaza că școlile urmează să rămână închise marți.
Surse citate de CNN confirmă o nouă discuție telefonică între Donald Trump și Benjamin Netanyahu, desfășurată într-un moment critic, înaintea anunțului Iranului de a opri temporar ofensiva militară. Deși detaliile noului schimb de replici rămân confidențiale, dialogul vine la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă a exercitat presiuni asupra premierului israelian pentru a reține armata de la o ripostă imediată.
Președintele Masoud Pezeshkian a reafirmat că Iranul nu va ceda în fața presiunilor externe, plasând securitatea și pacea cetățenilor săi pe primul loc. Definind diplomația și apărarea ca fiind cele două aripi ale puterii Iranului, liderul de la Teheran a transmis că țara nu a abandonat nici negocierile, nici pregătirea militară.
Teheranul a anunțat oprirea temporară a operațiunilor sale militare împotriva Israelului, însă a avertizat că va relua ofensiva cu o forță sporită dacă agresiunile din sudul Libanului nu încetează. În replică, biroul premierului israelian a transmis miniștrilor că nu va accepta noua ecuație impusă de Iran și că armata va continua operațiunile împotriva Hezbollah pentru a elimina amenințarea teroristă.
Pentru prima dată, Uniunea Europeană și-a folosit noile prerogative pentru a sancționa Iranul din cauza restricționării libertății de navigație. Măsurile vizează Comandamentul Provincial Hormozgan al Marinei Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și doi oficiali acuzați că au amenințat traficul maritim într-o strâmtoare prin care trece o cincime din petrolul mondial.
Statele Unite ar putea utiliza activele iraniene pentru a compensa aliații din Golf pentru daunele de război, potrivit unei surse citate de Reuters. Vice-ministrul de externe iranian, Kazem Gharibabadi, a reacționat vehement, declarând că guvernele din regiune „nu sunt în poziția de a cere despăgubiri”. Într-o postare pe platforma X, Gharibabadi a afirmat că resursele financiare ale Iranului nu pot fi considerate „nici pradă de război pentru Washington, nici un fond de plată pentru aliații săi”. Oficialul a avertizat că orice transfer sau confiscare a acestor active fără acordul Teheranului ar reprezenta un nou act ilicit internațional și ar putea atrage un răspuns din partea Iranului.
Sâmbătă, Reuters a relatat, citând o sursă apropiată situației, că SUA analizează posibilitatea de a aloca resursele iraniene pentru reconstrucția și repararea daunelor provocate de acțiunile Iranului în regiunea Golfului. În plus, administrația americană ar putea folosi aceste fonduri pentru a acoperi costurile reparațiilor legate de daunele anterioare. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a însărcinat o echipă să evalueze valoarea acestor daune.
În timpul conflictului, Iranul a lansat mai multe atacuri cu rachete și drone asupra unor țări din Golf, susținând că vizează interesele americane și israeliene. Pe 6 iunie 2026, Iranul a confirmat lansarea unor rachete balistice asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain. Potrivit armatei americane, șase rachete au fost interceptate, iar o a șaptea a ratat ținta. Kuweitul a raportat doar daune materiale, în timp ce Bahrainul a cerut locuitorilor să se adăpostească.
Conform unui raport publicat în aprilie 2026 de firma de cercetare Rystad Energy, costurile de reconstrucție a infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu ar putea ajunge la 58 de miliarde de dolari din cauza acestui conflict.
Israelul a lansat luni dimineață o serie de atacuri aeriene asupra regiunilor centrale și vestice ale Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran. Televiziunea de stat iraniană a transmis că explozii au fost auzite în orașele Isfahan, Karaj, Tabriz și Teheran, fără a oferi detalii suplimentare. Un martor din capitala iraniană a declarat că a auzit o explozie puternică în vestul orașului. În urma bombardamentelor, autoritățile iraniene au decis închiderea spațiului aerian din jurul Aeroportului Internațional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al țării. Garda Revoluționară, forța militară de elită a Iranului, a confirmat atacul israelian, susținând că acesta a fost realizat cu rachete balistice lansate din aer.
Cu toate acestea, nu au fost furnizate informații despre pagubele produse sau țintele exacte lovite. Armata israeliană a emis o scurtă declarație, fără a oferi și alte detalii suplimentare: „Cu puțin timp în urmă, Forțele Aeriene Israeliene au lovit ținte militare aparținând regimului terorist iranian în vestul și centrul Iranului.”
Președintele Donald Trump a cerut Iranului să revină la masa tratativelor, avertizând că atacurile sale asupra Israelului „cu siguranță nu vor ajuta negocierile”. Într-o declarație pentru Fox News, liderul american a transmis Teheranului: „ți-ai lansat rachetele, e suficient, întoarce-te la masa negocierilor și încheie o înțelegere”, adăugând totodată că nu este mulțumit de ultimele lovituri ale Israelului asupra Beirutului.
Uniunea Europeană a condamnat cu fermitate uciderea unui militar sârbo din cadrul forțelor de menținere a păcii (UNIFIL) în sudul Libanului de către forțele israeliene, acesta fiind al șaptelea pacificator ONU care își pierde viața din luna martie. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a solicitat investigarea de urgență a atacului cu mortar și a cerut aplicarea integrală a Rezoluției ONU care garantează suveranitatea Libanului și prevede dezarmarea grupărilor paramilitare, inclusiv Hezbollah. Declarația a precizat că civilii libanezi plătesc un preț umanitar și socioeconomic „greu și inacceptabil” din cauza escaladării continue și a atacurilor aeriene.
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro