O tehnologie de baterie care folosește zinc, iod și un electrolit pe bază de apă a trecut în laborator de pragul de 60.000 de cicluri de încărcare și descărcare. Performanța este spectaculoasă prin comparație cu degradarea obișnuită a acumulatorilor, dar aplicația cea mai realistă nu pare să fie, cel puțin deocamdată, mașina electrică.
Avantajul principal vine din chimia diferită. În locul litiului, cercetătorii folosesc materiale mai abundente, iar electrolitul apos reduce unele dintre riscurile asociate bateriilor inflamabile. Problema bateriilor zinc-iod este însă alta: reacțiile chimice nedorite dintre iod și apă pot afecta performanța și durata de viață. Cercetătorii au încercat să limiteze exact acest efect. Au introdus în electrolit un aditiv special care stabilizează reacțiile iodului și reduce contactul acestuia cu moleculele de apă. Rezultatul a fost o celulă care a atins, în anumite condiții de test, o capacitate specifică de 405,2 mAh/g.
Încărcare de ordinul minutelor și degradare foarte redusă
La curenți ridicați, bateria a continuat să funcționeze după peste 60.000 de cicluri, iar degradarea raportată a fost de numai 0,00058% pe ciclu. Tehnologia suportă și încărcări foarte rapide. În condiții de putere mare, timpul poate coborî la ordinul câtorva minute, fiind prezentate inclusiv scenarii de aproximativ trei minute. Asta nu înseamnă însă că o asemenea baterie este pregătită să înlocuiască acumulatorul unei mașini electrice.
Pentru automobile contează foarte mult greutatea și densitatea energetică, iar tehnologia zinc-iod este văzută în prezent mai degrabă ca o soluție pentru stocarea energiei în rețele electrice.
Acolo, masa bateriei este mai puțin importantă decât durata de viață, siguranța și capacitatea de a suporta foarte multe cicluri.
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro