Ce cere legea și care e motivul
Legea nr. 129/2019 solicită ca identificarea persoanei să se facă „indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele”.
Cine aplică regula? Obligate să facă identificarea sunt companiile de gambling și statul. Companiile sunt în număr de 29. Iar statul o face prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Pentru asta, oficiul are garantat prin lege accesul la serverele companiilor de jocuri de noroc și la rapoartele înaintate de firme cu câștigurile de peste 15.000 de euro.
Măsura „cunoașterii clientelei”, cum se exprimă legea, previne neplata impozitelor. Și vizează eventuala scoatere de sume mari de bani către persoane interpuse. Dacă scapă de sub control acești bani pot fi transformați ulterior în mită sau introduși în circuitul de terorism sau trafic de persoane.
Curtea de Conturi a descoperit că, în ciuda obligațiilor legale, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc nu a sesizat că există câștiguri uriașe și cu un tipar anormal, realizate repetitiv de anumite persoane. Uneori, Oficiul a ignorat documentele pe care le avea la dispoziție, de la companii. Prin urmare, ONJN nu a anunțat ANAF.
Ce s-a întâmplat pe 25 octombrie 2024
Cazul care apare, primul, în raportul făcut public de Curtea de Conturi pe 2 iulie 2026 este cel al omului cu codul ID „13592493” de la o firmă de jocuri de noroc licențiată în România.
Numele firmelor sunt anonimizate în raportul Curții. Nici jocul în sine nu e nominalizat: poate fi cazino online, pot fi pariuri sportive.
Cert e că pe 25 octombrie 2024, jucătorul cu codul „13592493” a câștigat într-o singură zi de 58 de ori. Suma totală a fost de 11.121.200 de lei. Adică aproximativ două milioane de euro.
Câștigurile omului cu codul 13592493 arată astfel:
Auditorii publici au văzut că „prin accesul la baza de date de pe serverul central, ONJN poate să verifice „ID jucătorului”, să transmită toate informațiile, acestea putând fi apoi transmise către ANAF pentru verificări ulterioare”.
Numai că, în cazul companiei respective de jocuri de noroc, „din analiza informațiilor disponibile pentru operatorul XXXX LTD se observă că raportul despre tranzacțiile peste 15.000 euro pentru anul 2024 a fost generat gol (doar capul de tabel fără alte informații)”.
Cei de la Curtea de Conturi au găsit, totuși, ceva întocmit de firmă și ignorat de ONJN. E vorba despre „un raport separat cu câștigurile peste 15.000 euro pentru anul 2024 cu 295 de înregistrări (linii), din care un singur jucător are 92 de câștiguri cu valoarea cumulată de 16.014.900 lei. Mai mult în data 25.10.2024 a avut 58 de câștiguri în valoare de 11.121.200 lei”.
Este vorba despre jucătorul cu codul „13592493”.
„Situații de risc major”. Nicio verificare din partea ONJN
Suntem într-un caz de posibilă „manipulare grosolană” a câștigurilor, a spus Curtea de Conturi în raportul său.
„Aceste exemple identificate din interogarea serverelor în timpul misiunii de audit relevă situații de risc major, care impuneau declanșarea imediată a unor verificări de către ONJN, întrucât pot proba manipularea grosolană de către organizator a rezultatelor de joc și în mod direct a veniturilor organizatorului prin oferirea repetată a unor câștiguri substanțiale către anumiți „jucători”, a mai spus Curtea de Conturi în raportul său.
Auditul public a mers mai departe și a găsit alte exemple.
La o altă firmă, inspectorii au identificat 6 persoane care au câștigat, într-un an, fiecare de peste 15 ori și fiecare cu sume totale între 1.500.000 lei – 6.700.000 lei.
Adică între aproximativ 280.000 și aproape 1.300.000 de euro. Fiecare dintre cele 6 persoane.
Aceste câștiguri arată astfel:
Câștigurile lui „Nickelby90”
Unul dintre aceste ID-uri, „Nickelby90”, „a câștigat de 40 de ori în cursul anului 2024, din care de 38 ori sume exacte, care se finalizează în trei, patru sau cinci de zero”.
Curtea a arătat câștigurile lui ”Nickelby90”:
Nici în cazul acestora, ONJN nu a făcut demersurile de identificare și de semnalare către ANAF.
ONJN nu a investigat nici ceea ce firmele au raportat.
„Lipsa de interes a ONJN în analiza rapoartelor ce trebuie puse la dispoziție pe servere de către organizatorii de jocuri la distanță, deși chiar în condițiile menționate pot fi descărcate totuși unele rapoarte obligatorii, este exemplificată prin neinvestigarea unor situații concrete”, a consemnat Curtea de Conturi.
Practic, auditorii remarcă faptul că în anumite situații, angajații ONJN nu au cercetat nici măcar ceea ce firmele au raportat.
Curtea de Conturi: Oameni din ONJN nu au colaborat la control
Peste parcursul controlului, au consemnat cei de la Curte, responsabilii unor direcții din ONJN nu au colaborat și au întârziat astfel investigația.
Dar etica profesională a auditorilor cere ca, indiferent de atitudinea celui controlat, raportul final al Curții de Conturi să se întocmească doar după ce acestuia i se prezintă concluziile.
La rândul ei, cel controlat vine cu propriul punct de vedere, o parte a lui fiind consemnat în raport.
Pe 11 martie 2026, a avut loc o ședință de conciliere, pentru ca ONJN să-și prezinte perspectiva. La întâlnire, în legătură cu aceste câștiguri repetitive remarcate de Curtea de Conturi, Oficiul a spus că le consideră într-adevăr suspecte.
ONJN: „Suspiciunea legitimă că anumiți operatori acordă premii prin interpuși”
„Tiparul este evident: câștiguri numeroase, concentrate în aceeași zi sau în aceeași lună, în sume aproape identice și de valori foarte mari, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul în care este raportat și calculat GGR-ul”, a spus ONJN.
Curtea de Conturi a consemnat poziția Oficiului în Raport.
„Au fost descoperite conturi care au beneficiat de câștiguri nejustificat de mari, repetitive, într-un interval extrem de scurt, în sume identice, anormal de exacte”, a spus ONJN.
Oamenii din ONJN dau vina pe companiile de jocuri de noroc. Oficiul susține că „Toate aceste aspecte generează suspiciunea legitimă că anumiți operatori își diminuează baza de taxare (GGR) prin acordarea de premii către conturi deținute prin interpuși”.
Companiile: Există practica de a împărți biletele în „replici”
Dar ce spun companiile? Există mai multe posibile explicații ale acestor câștiguri repetitive, potrivit a două surse din industria de gambling, cu care HotNews a luat legătura.
O variantă e să fie un singur pariu, nu zeci. Cum? Anumiți jucători, ca să-și optimizeze fiscal impozitele, pariază mai multe bilete cu conținut identic sau foarte asemănător.
Ei schimbă un meci, de pildă. Și, în loc să mizeze echivalentul a 100 de euro pe un bilet, pun același pariu pe 10 bilete de 10 euro fiecare.
Și se mai poate întâmpla ceva. Jucătorii au această practică: ei împart biletele în ceea ce oamenii din industrie numesc „replici”. Asta pentru că unele companii au limite de câștig pentru bilete mai mici.
„Un jucător la sistemul casino online poate avea într-o lună și 100.000 de runde jucate”
O altă variantă ține de câștiguri în zona de Casino online. Aici se înregistrează jackpots cu câștiguri mari.
În plus, „un jucător la sistemul casino online poate avea într-o lună și 100.000 de runde jucate”, a spus un om din industrie. De aici și frecvența posibilelor câștiguri poate fi foarte mare.
Diferența între câștig și încasare e o altă perspectivă asupra a astfel de cazuri, susține o sursă din industrie. Iar raportările ar trebui să evidențieze câștigurile, nu încasările. Pentru că, în cazul în care un client câștigă un jackpot de sute de mii de euro, în funcție de companie, există niște limite de retragere a banilor per tranzacție.
Acestea sunt, de multe ori impuse de procesatorii de plăți cu care colaborează fiecare firmă de jocurile de noroc.
Așa se poate ajunge ca o sumă mare să „fie spartă” în mai multe sume.
Oficiul spune că va sesiza organele penale, dar, între timp, a venit DNA
ONJN susține că va investiga situațiile sesizate de Curtea de Conturi legate de câștigurile repetitive.
Vlad Soare, președintele ONJN. Inquam Photos / George Călin
„În urma acestor rezultate, au fost dispuse controale de fond pentru identificarea persoanelor fizice din spatele acestor conturi, iar, dacă suspiciunile se confirmă, vor fi sesizate Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele de urmărire penală”.
Nu există un rezultat public al acestor controale, făcute de ONJN la companiile de jocuri de noroc.
Soare a devenit președinte în 2025, după ce faptele reclamate de control s-au petrecut, dar era președinte în toamna lui 2025, când Curtea de Conturi spune că oameni din ONJN au obstrucționat controlul.
Iar Curtea de Conturi insistă în raport: „Așa cum am precizat anterior, operatorii de jocuri de noroc la distanță pun la dispoziția ONJN Raportul privind evenimentele semnificative de cele mai multe ori incomplet. Totuși și în cazurile unde informațiile sunt disponibile ele nu sunt analizate de ONJN astfel că ANAF nu poate valida informațiile primite de la operatori sunt complete, respectiv dacă toate persoanele care au efectuat retrageri au plătit impozitul datorat”.
La rândul ei, Curtea de Conturi a sesizat procurorii. Pe 29 iulie, procurorii DNA au descins la ONJN. Președintele ONJN președinte Vlad Cristian Soare a declarat că acțiunea DNA nu are legătură cu raportul Curții de Conturi, unde spune că problemele „s-au remediat”.
Drept la replică al ONJN
Conducerea ONJN susține că a controlat câștigurile repetate, descrise în articol. Într-un drept la replică trimis către HotNews și publicat integral mai jos șeful ONJN Vlad Soare spune că instituția a sesizat deja Parchetul în privința comportamentului firmelor de jocuri de noroc.
„Trebuie precizat că raportul Curții de Conturi analizează situația aferentă anului 2024, anterior începerii mandatului meu”, precizează Soare. Și afirmă că în mandatul său s-au luat măsuri.
Președintele ONJN continuă: „Toate aceste măsuri nu înlătură și nu justifică anii în care ONJN nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile. Ele demonstrează însă că procesul de schimbare a început, că măsurile adoptate produc deja efecte”.
„La data de 27 februarie 2026, cu mult înainte de publicarea raportului Curții de Conturi, ONJN a emis un comunicat în care a prezentat o serie de nereguli și vulnerabilități care aveau să fie identificate ulterior și de auditorii Curții de Conturi”, spune ONJN.
Cronologia faptelor a fost însă aceasta:
În 2025 Curtea de Conturi a controlat ONJN pentru anul 2024. Încă din toamna lui 2025 auditorii publici au descoperit mai multe nereguli.
Auditorii publici au trimis constatările către ONJN și s-a stabilit o ședință de conciliere pentru 11 martie 2026.
Pe 27 februarie, ONJN a emis comunicatul referit în dreptul la replică, după ce Curtea de Conturi era în control de luni de zile la Oficiu.
În mai 2026, plenul Curții de Conturi a aprobat raportul controlului.
Pe 2 iulie 2026, raportul a fost făcut public de către Curtea de Conturi.
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro