Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat și se află în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT, a declarat luni seară președintele Nicușor Dan, într-un interviu acordat Știrilor Pro TV. Conform șefului statului, documentul va cuprinde „două schimbări majore” pentru țara noastră: corupția și războiul hibrid.
În cadrul interviului, președintele Dan s-a referit la nevoia ca Serviciul Român de Informații (SRI) să se implice în vederea combaterii corupției, conform prevederilor legale care există în prezent.
Nicușor Dan a precizat că acest document foarte important pentru România va fi adoptat până pe 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea lui în funcția de președinte.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații”, a afirmat șeful statului.
„Consilierul pentru securitate națională, domnul Diaconescu, a făcut o corespondență cu toate instituțiile care au atribuții pe securitatea națională. S-au strâns două dosare de corespondență și din toate opiniile, care bineînțeles că unele dintre ele se suprapuneau, a elaborat un document prealabil pentru moment, la care ne mai uităm încă o dată cu toții, după care el va fi trecut prin CSAT și după aceea trimis Parlamentului. Deci, termenul 26 noiembrie, când sunt cele șase luni de la învestirea mea ca președinte, va fi respectat”, a mai declarat Nicușor Dan.
Conform președintelui, această strategie națională de apărare a țării va cuprinde două noi direcții de acțiune importante. Prima se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, mai exact atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare sistemică și de influențare prin intermediul rețelelor de socializare.
„Sunt două schimbări majore. Unu, că trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale, al Federației Ruse, ca să spunem exact cu cuvintele astea. Deci asta este o parte”, a spus el.
Nicușor Dan vrea „atacarea frontală a fenomenului corupției”
A doua schimbare anunțată de șeful statului vizează corupția din România, el subliniind că este nevoie de „atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen.
„A doua pe care mi-o doresc foarte mult și la care multe din instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției. Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în procesul de… să-i spunem activitatea Parchetului. Toate discuția pe care am avut-o în spațiul public. Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”, a precizat președintele.
Nicușor Dan a precizat că legea stabilește foarte clar în ce condiții pot fi făcute interceptările, numai în baza unui mandat de siguranță națională emis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sau de alți judecători, în cadrul cercetărilor penale. Conform șefului statului, SRI ar trebui să transmită datele la Parchet, atât la cerere, cât și din proprie inițiativă.
„Și mecanismele trebuie definite foarte bine, juridic vreau să spun. În esență, rolul Serviciului de Informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât din momentul în care o informație este transmisă către Parchet, Serviciul de Informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune și Parchetul să înceapă să cerceteze presupusa infracțiune de corupție. În ceea ce privește interceptările, legislația este foarte clară. Ele se pot face de către SRI, doar pe un mandat de siguranță națională pe care îl emit judecătorii de la Înalta Curte, pe de o parte. Pe de altă parte, pentru interceptări, care sunt necesare într-o cercetare penală, ele trebuie de asemenea dispuse de judecător și să fie în sarcina Parchetului. Deci avem separarea foarte clară, ca să nu existe niciun fel de dubii”, a arătat el.
Întrebat care ar fi contribuția concretă a SRI, Nicușor Dan a răspuns: „Contribuția SRI? SRI-ul este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații, competențe practice, nu atribuții, că atribuții știm că are. Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care pot să (…) prin natura meseriei lor, pot să cunoască, să acceadă la zone de corupție, pe care să le transfere Parchetului. (…) Și din propria inițiativă, pentru că – și sunt foarte optimist că asta va fi în strategia de securitate națională – corupția va fi o preocupare care afectează, care poate să afecteze securitatea națională”.
În ceea ce privește războiul hibrid, Nicușor Dan a spus vrea ca toate instituțiile care au deja atribuții pentru a combate dezinformarea din spațiul public să se coordoneze mai bine și să acționeze mult mai rapid decât au făcut-o până acum, sub o nouă conducere, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
La începutul lunii iunie, președintele a anunțat că intenționează să implice SRI și în lupta împotriva evaziunii fiscale. „Am spus că avem o mare problemă legată de deficit cu marea evaziune fiscală și este nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare”, a precizat, pe 3 iunie, șeful statului.
Implicarea serviciilor în justiție
Curtea Constituțională (CCR) a avut o serie de decizii în ultimul deceniu în care a stabilit rolul pe care serviciile secrete îl pot avea în actul de justiție.
În martie 2016, CCR a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală, conform Europa Liberă.
În 2018 a venit o altă decizie CCR, care decis că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare.
În martie 2019, motivarea unei decizii a Curții Constituționale în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 – 2016 arăta că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.
Title: National Defense Strategy Nears Completion with Focus on Corruption and Hybrid Warfare
The document outlining the national defense strategy is nearing completion and is set to be presented to the Supreme Council of National Defense (CSAT). A senior official has indicated that this strategy will introduce two significant changes concerning corruption and hybrid warfare.
In a recent interview, it was emphasized that the Romanian Intelligence Service (SRI) must play a role in combating corruption, as mandated by current legal provisions. The official stated that this crucial document for Romania is expected to be adopted by November 26, coinciding with six months since the official took office.
The national defense strategy will highlight two new priorities. The first focuses on hybrid warfare tactics employed by external actors, particularly cyberattacks and systemic misinformation techniques aimed at influencing social media.
“There is an urgent need to pay more attention to hybrid warfare, including cyberattacks and misinformation campaigns emanating from certain foreign entities,” the official remarked, underlining the necessity of addressing these threats effectively.
The second major shift concerns addressing corruption within Romania. The importance of a direct assault on corruption was highlighted, making it clear that the SRI should focus on mitigating this challenge.
“We want a direct confrontation with the phenomenon of corruption,” the official stated, while acknowledging the ongoing public discourse regarding the intelligence service’s role in the prosecutorial process. There is a strong desire to ensure that any oversight involving the SRI remains constitutionally sound and respects the boundaries between intelligence services and legal authorities.
The official also clarified that the law stipulates clear conditions under which interceptions can occur, requiring a national security mandate issued by the High Court of Cassation and Justice or other judges during criminal investigations. The SRI is expected to provide information to the prosecution upon request and proactively when necessary.
In regards to the SRI’s role, the official emphasized the agency’s competence in gathering vital information pertinent to identifying corruption, arguing that its involvement is essential for national security.
Regarding hybrid warfare, there is a call for better coordination among institutions responsible for countering misinformation, aiming for a more rapid response mechanism under the guidance of the CSAT.
In early June, the official announced intentions to involve the SRI further in tackling tax evasion, emphasizing the need for a comprehensive approach to fiscal issues that impact national security.
The Constitutional Court has previously issued significant rulings defining the extent to which intelligence services can engage in judicial matters, particularly concerning evidence collection. Rulings have established that evidence obtained through the intelligence service must be excluded from judicial proceedings under specific conditions.
In a broader context, the ongoing dialogue about the role of intelligence services in law enforcement continues to shape the landscape of national security and justice in the country.