Interviurile pentru desemnarea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, începute luni, cu candidaţii pentru conducerea Parchetului, continuă astăzi cu candidaţii pentru conducerea DNA. Sunt șase procurori înscriși pentru cele trei posturi de conducere din instituție: procuror șef DNA și două poziții de adjunct.
Pentru postul de procuror șef al DNA candidează Tatiana Toader, procuror şef adjunct al DNA, Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror în DNA, delegat în funcţia de procuror şef adjunct. Alături de aceștia, marți vor susține interviurile și procurorii care candiează pentru cele două posturi de adjuncți la DNA: Marinela Mincă, Mihai Prună şi Marius Ionel Ştefan.
Dacă procurorul Viorel Cerbu a citat în fața comisiei din Goethe, Vlad Grigorescu a făcut trimitere la Machiavelli, citând din „Principele”. El a spus că DNA se află azi într-un moment în care problemele sunt cunoscute, dar măsurile sunt amânate pentru a păstra un confort instituțional.
VIDEO Candidații la șefia Parchetului General. Marius Voineag și Cristina Chiriac vor „justiție negociată” – mai multe acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații: „Există manageri de parchete care trăiesc în mirajul rechizitoriilor multe pe an” / Bogdan Pîrlog: „Suntem într-o profundă criză”
10:23
Procurorul Vlad Grigorescu: „Momentul actual e unul care impune acțiune, nu o reformă conjuncturală”
La această oră, susține interviul în fața comisiei Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT.
Citează din Niccolò Machiavelli: „Trebuie observat că bolile, la început, sunt greu de recunoscut, dar ușor de tratat, iar mai târziu, devin ușor de recunoscut, dar greu de tratat.”
El a spus că, din punctul său de vedere, „azi avem stagnare și uzură profesională și o vulnerabilitate tot mai mare în fața facorilor externi.
„Momentul actual e unul care impune acțiune, nu o reformă conjuncturală, ci o intervenție lucidă bazată pe date concrete”, a spus Grigorescu.
„E o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute”
Vlad Grigorescu critică activitatea DNA, afirmând că ultimele cifre ale rapoartelor de activitate indică „o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute” și o scădere a numărului de cauze soluționate prin rechizitorii.
Grigorescu a precizat că dacă va ajunge șeful DNA prima decizie va fi aceea de a convoca adunarea generală a procurorilor pentru a i se comunica toate disfuncționalitățile cu care se confruntă aceștia și ce soluții se propun.
„Delegarea constantă pe funcții de conducere nu este benefică DNA”
El a spus că o altă măsură pe care ar lua-o imediat ar fi reglementarea clară, prin reguli clare, privind mutarea procurorilor de la o structură la alta. În prezent, acestea nu sunt transparente, existând percepția de arbitrar.
„De asemenea, voi modifica procedura imputabilității și voi introduce o analiză colegială de către o comisie, formată din procurori din mai multe structuri ale DNA, și, o dorință a mea, și cu participara de procurori de la Parchetul General și INM. Decizia nu va mai fi la un singur om”, a mai precizat procurorul Grigorescu.
O altă măsură anunțată de procurorul Grigorescu, în cazul în care va ajunge șeful DNA, este declanșarea procedurilor de ocupare a funcțiilor vacante: „Delegarea constantă pe funcții de conducere nu este benefică instituției”.
Raportat la reducerea numărului de sesizări și implicit a dosarelor, procurorul Grigorescu propune crearea unei structuri în cadrul DNA, care „să analizeze informările brute și să identifice situațiile potențiale de răspundere penală, să formuleze sesizări și să răspundă solicitării procurorilor de la urmărire penală, în cazul în care aceștia solicită informații suplimentare”.
„Numărul acordurilor de recunoaștere a vinovăției îl depășește pe cel al rechizitoriilor. Putem considera că DNA se orientează către cauze mai puțin complexe”
Grigorescu a fost întrebat de ministrul Justiției dacă apreciază că este o deficiență promovarea de către DNA a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, în contextul în care luni actualul șef al DNA, Marius Voineag, propunea că „justiția negociată” prin acorduri de recunoaștere a vinovăției „să fie o prioritate națională”.
„În măsura în care numărul acordurilor îl depășește pe cel al rechizitoriilor, putem considera că instituția se orientează către cauze mai puțin complexe. Acordurile nu privesc cauze complexe”, a răspuns Grigorescu.
Procurorul DIICOT a subliniat că folosirea masivă a acestui instrument judiciar arată că DNA nu se concentrează pe cauze mari.
În 2025, procurorii DNA au întocmit 114 rechizitorii și 253 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, potrivit raportului de activitate făcut public de instituție.
Vlad Grigorescu a propus implementarea unei platforme informatice în DNA, pentru a eficientiza munca procurorilor. „Utilizarea hârtiei va fi redusă la maxim, pentru a putea lucra cu volum mare de date”, a explicat procurorul.
Procurorul a vorbit și despre un mecanism de analiză a practicii judiciare, a hotărârilor judecătorești, „pentru a identifica vulnerabilitățile și pentru a stabili noi acțiuni, cum ar fi sesizarea CJUE, dacă situația o impune”.
„O problemă de imagine a DNA”
Ministrul Justiției l-a mai întrebat pe procurorul Vlad Grigorescu despre apariția unor conținuturi probatorii, despre scurgeri de informații din anchete în spațiul public. „Ce măsuri propuneți?”, a întrebat Marinescu.
„Este o problemă de imagine a DNA, pentru că creează percepția de justiție publică, de politizare a actului de justiție, ceea ce nu e normal. Digitalizarea este un mecanism prin care se poate securiza informația la nivelul DNA”, a răspuns Grigorescu.
De menționat că actualul șef al DNA, Marius Voineag, nu a fost întrebat la interviul susținut luni pentru funcția de adjunct al procurorului general despre scurgerile de informații din dosarele penale în timpul mandatului său.
„Rata de achitare nu reflectă realitatea, este mult mai mare
Procurorul Vlad Grigorescu susține că rata de achitare, de 9 %, indicată de DNA în ultimul raport de activitate, nu reflectă realitatea judiciară.
„Rata de achitare se calculează la toate dosarele cu care este sesizată instanța, inclusiv cele privind acordurile de recunoaștere a vinovăției, unde nu se poate dispune de achitare, ci doar de respingere. Dacă rata de achitare s-ar calcula la rechizitorii ar fi de 30%, nu de 9%”. Nu spun că este greșită modalitatea de calculare, se face după regulile CSM, dar nu reflectă realitatea”, a afirmat procurorul Grigorescu în fața comisiei.
În ultimul raport de activitate, aferent activității anului 2025, DNA a anunțat că rata achitărilor a scăzut de la 21,52% la 9,59%.
Viorel Cerbu spune că vrea să crească „eficiența comunicării”: „Relația cu presa e dificlă, dar necesară”
10:09
Având în vedere „vasta sa experiență profesională și managerială”, procurorul Cerbu a fost întrebat ce îl mai motivează să candideze la șefia DNA.
„Posibilitatea de a dezvolta o instituție de care sunt legat emoțional foarte mult, de aduce plus valoare. Satisfacția este legată de colectivul de oameni. Cred în ideea unei familii profesionale. Cred că astea sunt elementele definesc un profesionist”, a răspuns Viorel Cerbu.
Întrebat ce ar îmbunătăți în comunicarea publică, pe care actualul șef al DNA, Marius Voineag, a indicat-o ieri ca fiind o vulnerabilitate a instituției, procurorul Cerbu a indicat „modalitatea de adresare cetățenilor”.
El a afirmat că „relația cu mass media, care este dificilă, complicată, dar necesară. Aș crește eficiența comunicării, să comunic constant direct pentru ca cetățenii să fie la curent cu ceea ce țintim în activitatea noastră”.
Interviul procurorului Viorel Cerbu s-a încheiat puțin după ora 10.00.
Viorel Cerbu: „Obiectivul major al meu este câștigarea încrederii judecătorilor în activitatea procurorilor”
09:35
Întrebat cărui tip de comunicare îi va da mai mult importanță, dacă va ajunge șeful DNA, Viorel Cerbu a subliniat că „amândouă sunt extrem de importante”.
„Este nevoie de comunicare cu Ministerul Justiției, CSM, Inspecția Judiciară, cu instanțele. Obiectivul major al meu este câștigarea încrederii și menținerea încrederii judecătorilor în activitatea procurorilor”, a răspuns Cerbu.
Viorel Cerbu a fost întrebat ce ar face dacă competența instrumentării cauzelor cu magistrați ar reveni în competența DNA, așa cum a fost în trecut.
„Au existat anumite percepții care au general îndoială, neîncredere. Înfăptuirea justiției și realizarea instrucției penale trebuie să fie un mecanism care să transmită certitudine, încredere. Nu numai pentru cetățeni, dar și pentru ceilalți actori care concură la realizarea actului de justiție”.
08:59
Viorel Cerbu: „Corupția nu poate fi eliminată, dar poate fi ținută sub control”
„Nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar ea poate fi ținută sub control”, a afirmat procurorul Viorel Cerbu în fața comisiei de interviu, subliniind că procurorul șef al DNA trebuie să fie un specialist al profesiei.
„Îmi propun să reușim să schimbăm în percepția publică imaginea DNA ca fiind o instituție de forță. Îmi doresc ca DNA să fie un partener social. Să oferim speranța că răul poate fi corectat prin instrumente judiciare”, a mai spus Cerbu în fața comisiei.
08:37
Viorel Cerbu, în fața comisiei de interviu
Primul candidat înscris pentru funcția de procuror șef al DNA care a intrat la interviu este Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA, delegat în funcţia de procuror-şef adjunct. Cerbu a început să își prezinte proiectul de candidatură pentru șefia DNA.
Ioan-Viorel Cerbu a afirmat că valoarea supremă a unei instituții sunt oamenii. „În proiectul de management am centrat greutatea ideilor pe oameni, pe întregul personal din cadrul DNA. Prin experiența mea profesională și viziunea amplă asupra criminalității îi pot mobiliza să crească eficiența muncii”, a precizat Cerbu.
Interviurile în faţa Comisiei constituite la Ministerul Justiţiei au început de la ora 08:30, cu Viorel Cerbu. De la 10:00, sunt programați Vlad Grigorescu şi de la ora 11:30, Tatiana Toader. Pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA sunt programaţi: Marinela Mincă, de la ora 13:00, Mihai Prună, de la ora 14:30 şi Marius Ionel Ştefan, de la ora 16:00.
Cine sunt membrii comisiei
Membrii comisiei care îi evaluează pe viitorii șefi ai marilor parchete sunt:
ministrul Justiției Radu Marinescu;
avocata Roxana Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiției;
Octavian-Lucian Păun – șeful Corpului de Control al MJ;
Aurelian-Mirel Toader – șeful DNA Cluj, procuror desemnat de CSM;
Ionuț Botnaru – șeful adjunctul PCA Ploieşti, procuror desemnat de CSM;
procurorul Marian Truşcă, adjunct al INM;
Ana-Maria Georgescu, psiholog;
Răzvan-Andrei Corboş, conferențiar universitar în cadrul ASE București.
Cine sunt procurorii care vor să conducă anticorupția
Tatiana Toader
Licențiată în Drept la Universitatea „Ovidius” Constanța, Tatiana Toader a debutat în procuratură în 2005, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Ulterior, a lucrat la Parchetul Tribunalului București, respectiv Parchetul Curții de Apel București (PCAB).
Cine sunt procurorii care vor să conducă anticorupția și antimafia în România
În 2017, a fost aleasă membru în CSM, unde a avut și mandat de vicepreședinte (în 2019).
După mandatul de șase ani la CSM, în 2023 Tatiana Toader a revenit la Parchetul Curții de Apel București. În același an, s-a înscris în cursa pentru una dintre funcțiile de adjunct ale șefului DNA, pe care a și obținut-o.
Ultima declarație de avere publicată de Tatiana Toader datează din 2024. Potrivit documentului, aceasta deține un apartament în București, un autoturism și un depozit bancar în care are 9.400 de lei. Veniturile salariale totale declarate de adjuncta șefului DNA pentru anul 2023 au fost de 325.440 lei.
Ioan Viorel Cerbu
Cel de-al doilea adjunct al șefului DNA, Ioan Viorel Cerbu, candidează și el pentru funcția de procuror-șef al instituției.
Licențiat în Drept la Universitatea București, Ioan Viorel Cerbu are o vechime în magistratură de 30 de ani. A debutat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 București în 1996, iar trei ani mai târziu a ajuns procuror la Parchetul General.
Ioan Viorel Cerbu a lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor.
În 2013, procurorul Cerbu a plecat de la DNA la DIICOT. Ulterior, în 2019 a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București.
În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful DNA, Ioan Viorel Cerbu i-a devenit consilier, ulterior fiind numit șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar apoi a fost numit adjunctul procurorului șef.
În ultimul interviu acordat săptămâna trecută jurnalistei Sorina Matei, Marius Voineag a avut numai cuvinte de laudă la adresa procurorului Cerbu, indicându-l ca fiind unul dintre cei mai experimentați procurori DNA.
Ioan Viorel Cerbu a fost procurorul care a coordonat ultima anchetă în dosarul Portul Constanța.
Procurorul Cerbu are un apartament în București și trei autoturisme, potrivit ultimei declarații de avere. În 2024, a raportat datorii în cuantum total de 50.000 de lei și 27.622 de euro, iar în conturile de economii: 30.905 lei. În 2023, Ioan Viorel Cerbu a încasat salarii și drepturi restante în valoare totală de 382.843 lei.
Vlad Grigorescu
Licențiat în Drept la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București și cu două mastere la Universitatea Titu Maiorescu, Vlad Grigorescu și-a început activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, în 2013. A lucrat în DNA în perioada 2021-2023, la Secția Judiciară, de unde s-a mutat la DIICOT, unde lucrează și acum.
La plecarea lui Grigorescu de la DNA s-a vehiculat că numele său apărea în interceptările din dosarul de corupție care viza Aeroportul Otopeni.
La capitolul avere, Vlad Grigorescu a consemnat în ultima declarație de avere, publicată în 2024, economii în cuantum de aproximativ 100.000 de lei și suma de 23.000 de euro acordată ca împrumut unei persoane fizice.
Procurorul Grigorescu nu deține în proprietate niciun imobil sau autoturism, potrivit declarației de avere. În 2024 a raportat venituri salariale în sumă totală de 296.853 lei.
Cine sunt procurorii care candidează pentru șefia marilor parchete
Pe 16 februarie, Ministerul Justiţiei anunţa că toţi cei 19 candidaţi care s-au înscris pentru funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au îndeplinit condiţiile necesare.
Luni, Cristina Chiriac, procuror-şef serviciu în cadrul DNA Iaşi, şi Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, au avut programate interviurile pentru funcţia de procuror general.
Tot luni, Marius Voineag, actualul procuror-şef al DNA, a fost audiat pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general al PICCJ.
Interviurile continuă mâine, 25 februarie, când sunt programați candidații pentru conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Procurorii care candidează pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT:
Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT:
Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
Alex-Florin Florența, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Rezultatele selecţiei se vor publica în 2 martie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ.
Ulterior, aceste propuneri motivate vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.
Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT de la 14 aprilie, notează Agerpres.
Source link
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro