Reducerea impozitului pe dividende la 5% începând cu 2016 a reprezentat una dintre cele mai semnificative modificări de fiscalitate aplicate capitalului în România, lucru care s-a transmis în bilanțul companiilor și a dus, spun unele voci, precum cea a consultantei fiscale Veronica Duțu, la decapitalizarea lor, afectând, totodată, baza de impozitare a muncii. Se poate pune prin urmare întrebarea: a fost măsura de atunci un lucru cu efecte negative de lungă durată asupra mediului fiscal sau nu?Detaliind efectele acestei măsuri în timp, prin urmare, aceasta spune că a fost introdusă fără a fi corelată cu politici de capitalizare, reinvestire a profitului sau disciplină financiară, iar efectele sale s-au acumulat gradual în structura bilanțurilor companiilor.„La aproape un deceniu distanță, economia românească se confruntă cu un nivel ridicat de subcapitalizare, reflectat de numărul mare de companii cu capitaluri proprii reduse sau negative, de o dependență crescută de finanțare externă și de o capacitate scăzută de absorbție a șocurilor economice”, explică Veronica Duțu.Totodată, aceasta face și o analiză detaliată a efectelor pe care dividendele de 5% le-au produs în performanța companiilor, dar și a economiei mai largi.Distorsiunea dintre taxarea muncii și taxarea capitaluluiAstfel, spune Veronica Duțu, diferența semnificativă de taxare dintre venituri salariale și dividende a modificat comportamentele economice la nivelul firmelor. O parte relevantă a remunerației muncii a fost mutată din zona salariilor în zona dividendelor, ceea ce a dus la:- reducerea bazei de calcul a contribuțiilor sociale,- presiune suplimentară asupra bugetelor de pensii și sănătate,- transferul poverii fiscale către salariații cu venituri declarate integral.Prin urmare, spune consultanta fiscală, din perspectivă economică dividendele au început să îndeplinească funcții care aparțin salariilor, ceea ce reprezintă o abatere de la principiile de bază ale fiscalității muncii și capitalului.Utilizarea dividendelor ca sursă de finanțare curentăMai mult, continuă aceasta, în numeroase cazuri dividendele nu au fost utilizate exclusiv ca remunerație a capitalului, ci au devenit instrumente de finanțare a activității curente. Profitul distribuit a fost reintrodus informal în firmă pentru:- susținerea cheltuielilor operaționale,- acoperirea salariilor,- menținerea fluxurilor de numerar.Prin urmare, spune consultanta fiscală, această practică indică o deteriorare a disciplinei financiare și conduce la erodarea capitalurilor proprii, cu impact direct asupra stabilității pe termen mediu și lung a companiilor.Educația financiară – factor structural ignoratTotodată, adaugă Veronica Duțu, efectele reducerii impozitului pe dividende au fost amplificate de nivelul scăzut de educație financiară în mediul de afaceri, într-un context în care:- capitalizarea nu este percepută ca indicator de sănătate financiară,- profitul este tratat preponderent ca sursă de consum,- separarea dintre patrimoniul firmei și venitul personal este insuficient înțeleasă,- deciziile sunt orientate pe termen scurt.Astfel, explică specialista, în lipsa unor mecanisme de corecție, fiscalitatea favorabilă dividendelor a consolidat aceste comportamente.Impact bugetar și concurențialTotodată, mai spune Veronica Duțu, mutarea veniturilor din salarii în dividende a afectat baza de impozitare a muncii, cu efect direct asupra veniturilor bugetare, iar în același timp s-au creat distorsiuni concurențiale: companiile care au menținut salarizare reală și conformare fiscală integrală au suportat costuri mai ridicate decât cele care au utilizat structuri de remunerare fiscal favorizate.Prin urmare, adaugă aceasta, pe termen lung acest dezechilibru afectează atât sustenabilitatea finanțelor publice, cât și funcționarea corectă a pieței.„Decapitalizarea companiilor românești nu este un fenomen conjunctural, ci rezultatul cumulativ al unei fiscalități aplicate fără corelare cu disciplina financiară și educația economică. Favorizarea dividendelor, în absența unor reguli de capitalizare și salarizare reală, a slăbit structura financiară a firmelor și a erodat baza de taxare a muncii”, încheie Veronica Duțu.Situație diferită în funcție de mărimea și tipul jucătorilor: antreprenori sau companii de statComentând de asemenea subiectul pentru Ziare.com, consultantul de business Lucian Streche arată faptul că avem două situații: antreprenorii, fie ei și mari, care sunt responsabili, pe de o parte și, pe de alta, companiile de stat.Prin urmare, în cazul antreprenorilor mari, spune acesta, sigur că au profitat de acest impozit scăzut și au scos practic prin dividende din capitalul firmei destul de mulți bani.„Dar orice antreprenor responsabil nu a ținut din cauza asta firma subcapitalizată, ci i-a întors și a împrumutat-o. A fost foarte ușor, au scos banii prin dividende, au ajuns banii lor, deci ai persoanelor fizice și mai apoi i-au împrumutat, eventual cu un contract de împrumut, eventual fără dobândă, în firmă, astfel încât firma să nu fie subcapitalizată. E doar un mic joc fiscal”, arată acesta.Pe de altă parte, însă, Lucian Streche arată că altfel stau lucrurile în cazul companiilor de stat.„Pe cealaltă parte, pentru companiile de stat, da, este o problemă de decapitalizare în momentul în care dai dividende de 90%, spre exemplu, cum sunt companiile deținute de stat și listate, Hidroelectrica, Romgaz etc. Acolo, într-adevăr, îți sugrumi evoluția companiilor pe termen lung deoarece folosești toate resursele pentru dividende în loc să faci investiții. Dar, sincer, statul oricum ar fi distribuit dividendele chiar dacă era 16% cum e astăzi impozitul, sau 5%, cum era atunci, nu văd de ce ar fi distribuit statul român mai puține dividende dacă era impozitul mai mare”, adaugă acesta.În concluzie, consultantul de business spune că nu vede acest efect decât în niște cazuri foarte particulare, de antreprenori care n-au fost responsabili.„Efectul nu mi se pare atât de evident”, încheie acesta. Ți-a plăcut articolul? Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Source link
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro