Cu toate acestea, România încă nu finalizează o serie de hidrocentrale începute încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu și în care țara noastră a investit deja sume imense.
Aproape de blackout
„Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara era posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. E vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta va deveni parte din problemă”, arată expertul.
Termocentrala de la Brazi asigură 10% din necesarul național și a fost oprită din lipsa apei de răcire. Aceasta a fost reconectată vineri la sistemul național.
Concomitent, peste 100.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă la robinet de mai multe zile, în timp ce autoritățile dau vina una pe alta. Cel mai recent pronostic pentru reluarea aprovizionării este ziua de luni, 8 decembrie.
Cine se opune
Chisăliță se referă la faptul că președintele Nicușor Dan a trimis recent la Curtea Constituțională o lege care ar fi permis finalizarea hidrocentralelor începute înainte de anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, fără avize de mediu.
Anterior, ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), și o serie de organizații de mediu s-au opus finalizării hidrocentralelor în cauză.
Ministrul dorește ca Hidroelectrica să obțină avize pe legislația actuală, dar acest lucru este practic imposibil, deoarece legislația europeană de mediu blochează construcțiile în parcuri naționale sau arii protejate.
Concomitent, o serie de organizații neguvernamentale, precum Bankwatch, Declic și Greenpeace, au demarat în instanță zeci de procese pentru a opri finalizarea construcțiilor în cauză, dar și alte proiecte, inclusiv extragerea gazelor din Marea Neagră.
Aproape terminate
Energeticianul se referă la șapte hidrocentrale în care România a investit deja peste un miliard de euro și care, pe lângă producerea de energie, au ca funcții și protecția la inundații și asigurarea de apă potabilă, pentru irigații și funcții industriale.
Acestea sunt:
Răstolița (35,3 MW)
Bumbești-Livezeni (65,2 MW)
Surduc-Siriu (Nehoiașu) (55 MW)
Pașcani (Siret) (9,4 MW)
Cerna-Belareca (14,7 MW)
Cornetu-Avrig/Căineni (26,5 MW)
Cerna-Motru-Tismana II (Baraj Vaja) (8 MW).
Acestea se află la 80-90% stadiu de construcție și ar aduce în plus 214,1 MW în sistemul energetic.
Statul a băgat deja 5,2 miliarde de lei în ele, adică peste un miliard de euro, iar finalizarea lor necesită 1,56 miliarde de lei, adică 300 de milioane de euro, conform analizei.
Cele șapte hidrocentrale ar putea produce între 0,7 și 1 TWh anual și ar putea acoperi 15-18% din vârfurile de consum sau ar putea înlocui un sfert din importurile de electricitate ale României dintr-un an.
Moldova, cea mai afectată
Chisăliță spune că demolarea lor va costa mai mult decât construirea lor, iar efectele vor fi dezastruoase, în special în zona Moldovei.
„Iar problema doar pentru Moldova generată de blocarea/întârzierea amenajărilor hidrotehnice înseamnă:• circa 500 de localități care vor fi afectate de lipsa apei;• circa 400.000 de persoane care vor fi afectate direct de lipsa apei;• riscul ca zeci de persoane să fie rănite sau să decedeze;• mii de locuințe pentru care există posibilitatea reală de a fi distruse;• creșterea importurile nete (hidrocentralele existente pot reduce importurile cu aproximativ 25% considerând importurile anului 2024);• că obligă fiecare român să achite circa 160 de lei pentru a demola aceste hidrocentrale, după ce fiecare român a plătit circa 120 de lei pentru construirea lor;• obligă plata cu 3-5% mai mult pentru energia electrică urmare a dezechilibrelor care nu pot să fie eliminate prin funcționarea acestor hidrocentrale”, conform lui Chisăliță.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
România în fața crizei energetice
România se confruntă cu o situație alarmantă în sectorul energetic, cu o serie de hidrocentrale încă neterminate, un proiect început încă din perioada lui Nicolae Ceaușescu. În ciuda investițiilor semnificative, aceste construcții sunt blocată, punând în pericol securitatea energetică a țării.
Recent, termocentrala de la Brazi, care asigură aproximativ 10% din necesarul național de energie, a fost oprită din cauza lipsei apei de răcire. Reconectarea la sistemul național s-a realizat recent, dar problema persistă, afectând mii de oameni din județele Prahova și Dâmbovița, care au rămas fără apă.
Pe fondul acestor dificultăți, s-au intensificat controversele legate de viitorul hidrocentralelor. O inițiativă legislativă care ar permite finalizarea proiectelor începute înainte de 2007 a stârnit opoziția Ministerului Mediului și a organizațiilor de mediu. Acestea susțin că obținerea avizelor necesare este imposibilă din cauza legislației europene care interzice construcțiile în zone protejate.
România a investit peste un miliard de euro în șapte hidrocentrale aflate pe cale de finalizare, care ar putea aduce o capacitate suplimentară de 214,1 MW. Finalizarea acestora ar putea reduce semnificativ dependența de importurile de energie, în special în Moldova, unde lipsa apei și riscurile asociate sunt deja evidente.
Experții avertizează că demolarea acestor hidrocentrale ar genera costuri considerabile și ar îngreuna și mai mult situația energetică a României. Fără acțiuni rapide, țara ar putea fi expusă la întârzieri și crize majore în alimentarea cu energie și apă.