Aurul a fost mult timp considerat un „refugiu sigur” în perioade de turbulențe. Însă, în ultimele luni, pe fondul tensiunilor geopolitice și al panicii din piețe, evoluția sa a semănat mai degrabă cu un montagne russe decât cu stabilitatea unui activ de protecție.La sfârșitul lunii ianuarie, prețul aurului a atins un maxim istoric, apropiindu-se de 5.600 de dolari pe uncie – aproximativ dublu față de nivelul din anul precedent. De atunci, a pierdut circa 20%, înregistrând scăderi semnificative chiar în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu se intensifica.Chiar și așa, aurul rămâne la niveluri ridicate din perspectivă istorică, cu o creștere de aproape 300% în ultimul deceniu. O mare parte din acest avans a fost alimentată de „„financiarizare”.Pe scurt, extinderea modalităților de a investi în aur „pe hârtie” – prin produse financiare complexe, precum derivatele sau fondurile care îi urmăresc prețul – a dus la o creștere a speculațiilor, atât din partea investitorilor instituționali, cât și a celor individuali.Oscilațiile puternice din acest an ar trebui însă să pună sub semnul întrebării ideea că aurul este întotdeauna un refugiu sigur. Pentru a înțelege de ce, este necesar să analizăm modul în care funcționează piețele financiare moderne – și în special diferența dintre un șoc energetic și alte tipuri de crize, scrie The Conversation.Paravan sau adăpost?Pentru a-și proteja averea, investitorii caută de obicei active care funcționează fie ca „hedge” (instrument de protecție), fie ca „refugiu sigur”.Un hedge este o investiție care, în general, evoluează invers față de piață pe termen lung. Este comparabil cu o umbrelă purtată zilnic: oferă protecție când plouă, dar limitează câștigurile atunci când vremea este bună.Un refugiu sigur, în schimb, este un activ care tinde să se aprecieze doar în momente de criză severă. Este mai degrabă ca un adăpost la care recurgi doar în timpul unei furtuni.Unde se încadrează aurul?Cercetările arată că aurul a avut, în anumite momente, caracteristici de refugiu sigur. În timpul Criza financiară globală din 2008, de exemplu, acesta s-a dovedit mai stabil decât alte metale prețioase, evitând pierderi majore.Un comportament similar a fost observat și în 2011, când agenția Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de credit al Statelor Unite, declanșând scăderi pe piețele globale.Important este însă că aceste șocuri au provenit din interiorul sistemului financiar – falimente bancare sau crize de încredere.Astăzi, situația este diferită. Lumea se confruntă cu un șoc energetic major, cauzat de întreruperi ale aprovizionării cu petrol și de distrugeri ale infrastructurii energetice în Orientul Mijlociu.De ce este diferit un șoc petrolierTeoria economică clasică sugerează că, în perioade de război sau criză, investitorii se retrag din active riscante și se îndreaptă către alternative mai sigure, precum aurul.Totuși, cercetări recente indică o realitate mai complexă. Aurul rămâne o opțiune preferată, dar nu mai este un „adăpost” complet izolat de volatilitate.În loc să fie imun la panică, aurul preia o parte din instabilitatea piețelor de acțiuni și energie, ceea ce poate duce la scăderea prețului său.Efecte în lanțUn motiv este că, în perioade de turbulență, marii investitori pot fi nevoiți să vândă aur pentru a acoperi pierderi sau pentru a răspunde unor cerințe financiare urgente, precum apelurile în marjă.Alții aleg să marcheze profituri după creșterile recente sau să își reechilibreze portofoliile.În plus, aurul nu are aceeași utilitate economică directă ca alte materii prime, precum petrolul. Cererea industrială pentru aur este relativ limitată.Într-o criză severă, economia globală are nevoie, înainte de toate, de energie. Iar acest lucru favorizează resursele precum petrolul, nu aurul.Aurul „pe hârtie”Un alt factor important este modul în care se investește în aur. În ultimele decenii, acesta a devenit tot mai „financiarizat”.Investitorii pot cumpăra și vinde aur cu ușurință prin instrumente financiare speculative sau prin fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc prețul metalului.În aceste cazuri, nu este achiziționat aur fizic, ci un activ financiar legat de evoluția prețului său.Creșterea masivă a acestor investiții speculative înseamnă că prețul aurului este influențat nu doar de cererea și oferta reală, ci și de dinamica piețelor financiare globale.Într-un context în care investitorii dețin simultan aur și alte active riscante, expunerea la șocuri comune a crescut semnificativ.Astfel, într-o lume financiară tot mai interconectată, aurul nu mai este întotdeauna refugiul stabil de altădată. Ți-a plăcut articolul? Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Source link
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro