Centrala nucleară de la Cernavodă urmează să fie decuplată complet de la Sistemul Energetic Național, după reducerea treptată a puterii Unității 2, singurul reactor rămas în funcțiune. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat miercuri, la emisiunea Jurnalul de Seară de la Digi24, că oprirea va crește necesarul de energie care trebuie acoperit din alte surse, inclusiv din importuri, dar dă asigurări că nu există risc de blackout în următoarele două săptămâni. Cristian Bușoi a explicat miercuri că necesarul suplimentar nu se va transforma automat într-o creștere a importurilor cu întreaga cantitate de energie pierdută la Cernavodă, deoarece producția internă variază în funcție de condițiile meteorologice. „Sigur că cifrele depind de producția zilnică. Avem pentru următoarele zile o prognoză bună pe eolian, chiar în jurul a 1.000 de megawați. Poate fi, evident, acesta este maximul, cu o medie de 500-600. Poate din aceasta putem compensa acești 680-690, până în 700 de megawați”, a declarat secretarul de stat. Acesta a precizat că prognoza privind producția eoliană pentru următoarele zile este favorabilă și ar putea reduce presiunea asupra sistemului. În plus, consumul și importurile sunt în mod obișnuit mai reduse în weekend. Perspectivele sunt însă mai puțin favorabile pentru perioada următoare, avertizează oficialul Ministerului Energiei. „Apoi, sigur, însă, vorbind de săptămâna viitoare, de următoarele două săptămâni, prognoza meteo și hidrologică este una rezervată, proastă. E clar că, cel puțin pentru următoarele două săptămâni, sunt puține șanse să redeschidem vreuna dintre unitățile de la Cernavodă”, a declarat Cristian Bușoi. În aceste condiții, o parte importantă din necesarul de energie electrică al României ar urma să fie acoperită prin importuri care pot proveni însă din întreaga regiune, în funcție de disponibilitatea energiei pe piețele regionale. „Mare parte din cantitatea de electricitate care trebuie pentru funcționarea economiei și a Sistemului Energetic Național va veni din import. În principal din Bulgaria. S-a reușit o creștere a capacității de interconexiune cu Bulgaria chiar în aceste zile”, a precizat el.
România dispune și de soluții interne de rezervă în situația în care energia necesară nu poate fi asigurată prin import. „Și mai avem, iarăși, pentru că e foarte important, o rezervă în caz că nu găsim aceste importuri, și anume Unitatea 4 de la Rovinari, aflată în rezervă, cu o capacitate nominală de 330 MW. Probabil, în realitate, până în 300 MW, o producție zilnică”, a explicat Bușoi. „Și ceilalți 300 MW pot fi oricând compensați din rezervele Hidroelectrica, lacurile de acumulare, partea de rezervă, unde însă trebuie să existe un anume echilibru și o anume prudență în folosirea acestor rezerve, pentru că, tradițional, sunt păstrate pentru iarnă”, a explicat Bușoi. În ceea ce privește capacitatea Bulgariei de a furniza energie României, oficialul a arătat că producția statului vecin nu este așteptată să crească semnificativ în următoarele zile. Bulgaria dispune însă de centrala nucleară de la Kozlodui, cu două reactoare de câte 1.000 MW. „Producția lor nu va crește în aceste zile, pentru că, evident, acolo vorbim de centrala de la Kozlodui, care este extrem de importantă. 2.000 de MW, două reactoare de tip rusesc de câte 1.000 de MW, care astăzi nu este în pericol, cel puțin astea sunt chestiunile comunicate oficial bilateral”, a declarat secretarul de stat.
România ar putea importa energie și din Grecia. „Dar prin Bulgaria poate veni electricitate din Grecia. Există discuții și la nivel bilateral, există furnizori români care sunt apropiați de Grecia, sunt chiar deținuți de Grecia, investiții importante din Grecia în România, în zona PPC, distribuție, producție, furnizare, și mai sunt și alte discuții bilaterale cu posibilitatea de a lua o parte din electricitate de acolo”, a spus Bușoi. Potrivit acestuia, fiind vorba despre o piață competitivă, sursele efective ale importurilor vor depinde de necesarul României și de ofertele disponibile. „Regional, indiferent că vorbim de creștere sensibilă din Bulgaria, că vorbim de Grecia, că vorbim de alte țări din regiune, Serbia, evident, centrul și vestul Europei, important este să nu fie probleme, mă rog, regionale”, a adăugat el. Capacitățile totale de interconectare ar permite României, în caz de nevoie, importuri de până la aproximativ 4.000 MW.
Presiunea asupra sistemului energetic nu este doar o problemă a României, spune secretarul de stat, condițiile meteorologice afectând o regiune mult mai extinsă. „Cele două săptămâni sunt săptămânile de foc în toată Europa, în toată regiunea. E întrebarea pe care am pus-o. Pare că, spre finalul lunii august, situația hidrologică, situația meteorologică se îmbunătățește”, a declarat Cristian Bușoi. El a vorbit și despre situațiile în care surplusul de energie fotovoltaică determină apariția prețurilor negative. „Există anumite momente ale unor producători de energie electrică pe bază de solar, producători privați, care, datorită unui exces, sunt nevoiți să facă acest lucru. Dar sunt momente scurte, pe cantități scurte”, a spus acesta. Oprirea Unității 2 de la Cernavodă ar putea reduce însă astfel de episoade, deoarece cei aproape 700 MW produși constant de reactor vor dispărea din sistem. „Și cred că, odată cu dispariția celor aproape 700 de megawați în bandă, care nu înseamnă doar dispariția în seară, când avem acest gap, această diferență pe care trebuie să o compensăm din importuri, să creștem puțin partea de importuri”, a explicat Bușoi.
Cristian Bușoi: „Risc de blackout nu există” Întrebat explicit dacă există riscul unui blackout în contextul opririi centralei de la Cernavodă, secretarul de stat a exclus acest scenariu pentru următoarele două săptămâni. „Nu. În aceste două săptămâni de foc, risc de blackout nu există. Sistemul energetic este stabil, este coordonat”, a declarat Cristian Bușoi. Într-un scenariu extrem, autoritățile ar putea recurge la limitarea consumului unor mari operatori industriali, însă Bușoi a precizat că nici această variantă nu o consideră probabilă. „În cel mai rău caz, pe care nici pe acesta nu-l văd posibil, se va face o limitare de la mari consumatori industriali. Altfel, producție pentru consumul casnic, pentru oamenii care nu vor simți nimic în ceea ce privește consumul lor, electricitatea la care au acces, serviciile esențiale, spitale, școlile sunt închise în această perioadă, farmacii, fabrici de medicamente, poliție, instituții care asigură funcționarea statului, nu există nici cel mai mic pericol”, a declarat oficialul. Cristian Bușoi a indicat însă un risc separat, asociat incendiilor de vegetație produse în apropierea infrastructurii de transport al energiei electrice. „Singurul pericol teoretic, dar e pur teoretic, în zilele de caniculă, este acela al unor incendii de vegetație”.
România are nevoie de investiții în baterii după modelul Bulgariei. Bușoi a vorbit și despre investițiile în capacități de stocare a energiei, în contextul în care Bulgaria a dezvoltat rapid astfel de proiecte, folosind atât fonduri europene, cât și investiții private. Potrivit secretarului de stat, România are 11 proiecte, în valoare de aproximativ 78 de milioane de euro, iar o mare parte dintre aceste proiecte ar urma să fie finalizate până la 31 august. „Sunt gata în 31 august, mare parte dintre ele. De fapt, chiar două dintre aceste proiecte au intrat deja în funcțiune mai repede”, a declarat Bușoi. El a arătat că unul dintre avantajele modelului bulgar a fost simplificarea procedurilor și utilizarea fondurilor europene pentru cofinanțarea investițiilor. „Dezvoltarea capacităților de stocare permite păstrarea energiei produse în perioadele cu producție regenerabilă ridicată și utilizarea acesteia ulterior, când cererea și prețurile cresc.” Bușoi a anunțat și un apel de proiecte de 150 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, destinat cofinanțării investițiilor în baterii independente, care ar urma să înceapă la 1 septembrie.
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro