HotNews s-a întors la Praid, pentru a discuta cu familiile întâlnite anul trecut, când salina a fost închisă din cauza inundațiilor. Acum, la un an de la promisiunile primăriei și „șomajul tehnic” din partea conducerii Salprom, comunitatea se află la limita dintre adaptare forțată și migrarea către alte orașe.
Laszlo Endre, proprietarul primului restaurant din Praid, deschis acum 30 de ani, a avut două frici, ambele împlinite. În același timp, Attila, un alt localnic care își construise o pensiune, își exprima acum neliniștea în legătură cu soarta sa.
Salprom, condusă de Constantin Dan Dobre și Elena Murarașu, are un Consiliu de Administrație condus de George Doboranțu. Ministerul Economiei, sub conducerea lui Ambrozie Irineu-Darău, a aplicat schema de compensare pentru suportul companiilor locale, inclusiv 72 de firme ce au recepționat peste 4 milioane de lei ajutoare nerambursabile.
Laszlo Endre, în vârstă de 66 de ani, a reușit să își păstreze angajații timp de un an cu aceste ajutoare, însă, o dată cu expirarea acestora, a fost nevoit să concedieze șapte persoane. El și-a supravegheat copiii care se ocupă acum de afacerea de familie, spunând că realitatea economică s-a schimbat dramatic.
„Drama” din comunitate și nevoia de adaptare sunt evidente. Mulți localnici care se bazau pe turism s-au confruntat cu dificultăți imense. „Ultimul an a fost foarte greu. Au crescut toate prețurile, avem și credit pe restaurant și nici nu știm cum îl vom mai plăti”, afirmă Endre, arătând că la el veneau anual 600.000 de turiști, iar acum numărul acestora a scăzut drastic.
Attila, care s-a închis pensiunea după proteste și care se adapta printr-o nouă afacere cu panouri publicitare, își exprimă deznădejdea cu privire la viitorul localității: „Speranță are toată lumea, dar cu aceeași conducere locală, e greu să te gândești că se va schimba ceva.”
Primarul UDMR Laszlo Nyagrus discută despre nenorocirea din Praid, care rămâne în alertă, având în vedere că oamenii așteaptă răspunsuri legate de redeschiderea salinei. Estimarea numărului plecărilor din localitate este limitată, la zece persoane, dar incertitudinea rămâne o constantă.
Comemorarea de la poarta salinei s-a desfășurat în tăcere, cu mineri și localnici marcând un an de la închiderea acestui obiectiv turistic. Atmosfera a fost apăsătoare, iar incertitudinea plutește în continuare asupra viitorului comunității.
Un reportaj recent evidențiază că, la un an după inundație, măsurile promise de autorități au fost implementate cu întârziere, și că mulți locuitori continuă să aștepte o soluție stabilă pentru situația lor.
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro