Câștigători: Norvegia, Canada și Rusia
De la facturi mai mari la energie în gospodării din Marea Britanie până la închiderea școlilor pentru a economisi costuri în Pakistan, consecințele financiare ale războiului din Orientul Mijlociu sunt deja vizibile.
Devine tot mai clar că efectele represaliilor Iranului, menite să provoace perturbări economice, nu vor fi de scurtă durată. În plus, impactul este distribuit inegal la nivel global, potrivit BBC. În ciuda eforturilor de tranziție către energie regenerabilă, economia globală rămâne puternic dependentă de petrol și gaze. Creșterea prețurilor favorizează în mod tradițional producătorii și afectează consumatorii.
Situația actuală nu este însă una obișnuită. Orientul Mijlociu rămâne centrul aprovizionării globale, iar Strâmtoarea Ormuz este principala arteră de transport.
Blocajele și atacurile asupra infrastructurii energetice au afectat puternic producători din Golf, precum Qatar și Arabia Saudită. În acest context, state precum Norvegia și Canada pot beneficia de cererea crescută pentru surse alternative.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a reușit să își crească producția și să profite de reducerea dependenței Europei de gazul rusesc. În prezent, Canada încearcă să se poziționeze ca furnizor stabil de energie, însă există incertitudini privind capacitatea de a majora rapid producția.
Rusia ar putea fi însă principalul câștigător. Relaxarea unor restricții pentru a compensa deficitul global a dus la o creștere de 50% a exporturilor de petrol rusesc către India. Estimările indică venituri suplimentare de până la 5 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, ceea ce ar putea transforma 2026 într-un an record pentru încasările din energie. În același timp, creșterea utilizării cărbunelui oferă oportunități și unor exportatori majori precum Indonezia.
Pierzători: SUA, Marea Britanie și Europa
Deși producătorii americani de petrol ar putea obține venituri suplimentare semnificative, Statele Unite nu sunt considerate un câștigător net.
Unele companii sunt afectate direct de instabilitatea din regiune. De exemplu, ExxonMobil are operațiuni în Qatar, unde producția a fost oprită în urma atacurilor.
În plus, mulți producători americani nu pot crește rapid producția după ani de reducere a capacităților.
Un factor esențial este consumul ridicat: americanii sunt printre cei mai mari consumatori de petrol și gaze pe cap de locuitor, ceea ce îi face vulnerabili la fluctuațiile de preț.
Economiștii avertizează că, dacă prețul petrolului ar ajunge la 140 de dolari pe baril și s-ar menține, economia SUA ar putea intra în contracție.
Europa și Marea Britanie sunt, de asemenea, expuse, în special din cauza dependenței de importurile de gaze. Creșterea prețurilor la energie ar putea alimenta inflația, cu un impact estimat de aproximativ 0,5% în lunile următoare.
Asia, puternic dependentă de petrolul din Golf
Cele mai mari riscuri imediate vizează statele asiatice, principalele beneficiare ale petrolului transportat prin Strâmtoarea Ormuz.
Asia importă aproximativ 59% din petrolul său din Orientul Mijlociu, iar Coreea de Sud ajunge la 70%. Perturbările au dus deja la scăderi pe piețele bursiere și la îngrijorări privind industria semiconductorilor.
Coreea de Sud produce peste jumătate din cipurile de memorie la nivel global, iar creșterea costurilor energetice reprezintă un risc major.
În alte state din regiune, precum Sri Lanka, Bangladesh sau Filipine, autoritățile au introdus măsuri precum raționalizarea combustibilului, săptămâni de lucru de patru zile sau închiderea școlilor.
Marile economii asiatice, precum China și India, sunt mai bine protejate. China dispune de rezerve suficiente pentru câteva luni și și-a crescut importurile din Iran.
India profită, la rândul său, de oportunitatea de a achiziționa petrol din Rusia, în contextul relaxării temporare a restricțiilor.
Riscuri pe termen lung
Impactul final al războiului va depinde de evoluția conflictului și de reacțiile guvernelor.
Autoritățile sunt reticente în a adopta măsuri de sprijin pe scară largă, în condițiile în care finanțele publice sunt deja sub presiune. În același timp, reacția piețelor financiare la riscul de inflație ar putea crește costurile de finanțare pentru statele îndatorate. Dacă războiul se prelungește, riscurile nu se limitează la economiile individuale, ci pot genera efecte de contagiune la nivel global.
Reamintim că sâmbătă, 28 februarie, SUA şi Israelul au lovit ţinte din Iran, concentrându-se asupra infrastructurii de rachete balistice şi a resurselor navale, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis împreună cu mai mulţi înalţi oficiali.
Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete şi drone împotriva Israelului şi a instalaţiilor militare americane din Golf, iar pe 2 martie, Donald Trump a declarat că se așteaptă ca operațiunea americană împotriva Iranului să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”, fără a oferi detalii despre planul său.
Libertatea transmite LIVETEXT evenimentele zilei de vineri, 20 martie
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
Source link
Pentru mai multe informații, vizitează e-Dâmbovița.ro