”Datele pe datoria publică nu sunt foarte îngrijorătoare, chiar dacă nivelul acesteia se apropie de 60% din PIB. În ultimii ani, Ministerul Finanțelor a încercat să diversifice surse de finanțare și mai ales maturitățile. În ultimii ani, emisiunile de titluri de stat atât pentru companii, cât și pentru populație s-au diversificat și au trecut în mare parte în obligațiuni pe termen lung, ceea ce este foarte bine din punct de vedere al statului”, spune Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România.
Ea atrage atenția că, în ciuda faptului că pentru investitori nu e preferabilă plasarea investițiilor pe termen lung, din punct de vedere al statului avem de-a face cu o politică sănătoasă de a diminua riscul de expuneri la investiții instituționale. Adică exact la acele categorii de investitori care, în caz de downgrade și-ar retrage banii.
Alexandra Smedoiu spune că în previziunile făcute de CFA România nu există neapărat riscul de downgrade în 2026, mai ales dacă Guvernul se ține de politicile de reducere a deficitului bugetar.
În plus, ea atrage atenția că din mixul investițiilor în datoria publică, impactul unui downgrade nu ar fi atât de sever cum ar fi fost acum 5 sau 10 ani. ”Dacă ne uităm la cine investește în datoria publică, vedem oricum acest trend: se merge foarte multe pe atragerea banilor din piața locală, iar în piața locală, băncile, fondurile de pensii și populația sunt principalii investitori”, spune Smedoiu, lăsând să se înțeleagă că aceștia nu își vor retrage investițiile imediat, în cazul unui downgrade.
Adrian Codirlașu, președintele CFA, amintește că downgrade-ul la junk a declanșat criza financiară din 2008 și că deciziile agențiilor de rating pot influența piețele. Totuși, 90% din membrii CFA România spun că nu cred că vom fi trecuți în categoria junk în 2026 și că agențiile de rating au încredere în potențialul Guvernului de a reduce deficitul.
La rîndul său, Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune în buletinul său de analiză de final de an că România are perspective negative din partea agențiilor de rating, dar dacă Guvernul va reuși să mențină cursul consolidării fiscale, „nu ne așteptăm la nicio acțiune din partea agențiilor de rating”.
El spune că atenția este orietată spre politica monetară, pe fondul și așteptărilor ca Banca Națională să reducă dobânda odată ce inflația va scădea.
Pe primul loc ca deținere a fondurilor din datoria publică este sistemul bancar românesc, fondurile de pensii și populația, în această ordine.
Datoria publică a României: Perspective și analize
Recent, datele privind datoria publică a României au generat discuții, având în vedere că aceasta se apropie de 60% din PIB. Experți din domeniul financiar subliniază că Ministerul Finanțelor a reușit să diversifice sursele de finanțare, orientându-se în mare măsură spre obligațiuni pe termen lung. Această strategie este considerată benefică pentru stabilitatea financiară a statului.
Specialiștii menționează că, deși investitorii preferă de obicei plasamentele pe termen scurt, diversificarea maturităților reduce riscul expunerilor la investiții instituționale, menținând astfel un mediu stabil. De asemenea, previziunile actuale nu indică un risc semnificativ de downgrade în următorii ani, atâta timp cât Guvernul continuă să implementeze politici de reducere a deficitului bugetar.
Impactul unui eventual downgrade ar fi, în prezent, mai puțin sever decât în trecut, datorită diversificării investitorilor în datoria publică. Majoritatea acestora provin din piața locală, inclusiv bănci, fonduri de pensii și populație, care, conform estimărilor, nu își vor retrage investițiile rapid.
În contextul crizei financiare din 2008, downgrade-ul la categoria „junk” a avut un impact semnificativ asupra piețelor. Cu toate acestea, majoritatea experților din domeniu consideră că România nu va atinge această clasă de risc în 2026 și că agențiile de rating au încredere în capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul.
Pe de altă parte, cea mai recentă analiză din sectorul financiar indică o atenție sporită asupra politicii monetare, în special în așteptarea reducerii dobânzii de către Banca Națională, odată cu scăderea inflației. În prezent, sistemul bancar românesc și fondurile de pensii reprezintă principalii deținători ai fondurilor din datoria publică, ceea ce reflectă o structură investicională robustă.