Luni, 29 Decembrie 2025, ora 19:032315 citiriMoneda americană își pierde, încet și constant, statutul de ax central al economiei globale. În prag de 2026, tot mai multe state își reorganizează comerțul, plățile și rezervele astfel încât dependența de dolar să fie mai mică. Per-total, este un proces de „diluare” accelerat de felul în care Washingtonul a transformat dolarul într-un instrument de presiune geopolitică, mai ales în perioada administrației Donald Trump.Semnele acestei schimbări sunt deja vizibile în datele comerciale. Ponderea Statelor Unite în comerțul global a scăzut constant în ultimele două decenii, de la aproximativ o treime în anul 2000 la circa un sfert în prezent. Pe măsură ce economiile emergente fac tot mai mult schimb între ele, rolul dolarului ca monedă universală de intermediere începe să se estompeze, observa recent publicația Wired.Țările mari evită dolarulCea mai clară mutație apare în modul de decontare. Relațiile comerciale dintre India și Rusia sunt tot mai frecvent închise în rupii, dirhami sau yuani, iar exemplele se multiplică. Brazilia și Argentina, Emiratele Arabe Unite și India, Indonezia și Malaezia testează plăți directe în monedele proprii. Mesajul este simplu, și anume că dolarul nu mai este obligatoriu pentru comerțul bilateral.China direcționează o parte tot mai mare din schimburile sale comerciale prin CIPS, propriul sistem de plăți transfrontaliere, ca alternativă la SWIFT, infrastructura dominată mult timp de instituții occidentale.apartamente de vanzare bucuresti 3 camereErodarea dominației dolarului nu este alimentată doar de geopolitică, ci și de slăbiciuni interne. Deficitele fiscale ale SUA sunt estimate la aproape 1,9 trilioane de dolari în 2025, într-un context de deficit de cont curent de aproximativ 6% din PIB. Tipărirea de bani pentru acoperirea acestor dezechilibre reaprinde temeri vechi legate de sustenabilitatea așa-numitului „privilegiu exorbitant” al dolarului, care permite Statelor Unite să se împrumute ieftin în propria monedă.Chiar și piața obligațiunilor americane, considerată mult timp cea mai sigură și lichidă din lume, a început să dea semne de fragilitate. Cu peste 27 de trilioane de dolari în titluri de Trezorerie aflate în circulație, capacitatea pieței de a absorbi volumele uriașe a devenit o problemă. Episodul din martie 2020, când piața a cedat și a fost nevoie de intervenția masivă a Rezervei Federale, rămâne un avertisment. Ți-a plăcut articolul? Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Declinul Dolarului: O Schimbare în Peisajul Economic Global
Luni, 29 Decembrie 2025 – Moneda americană, simbol al puterii economice globale, își pierde treptat statutul de ax central. În contextul anului 2026, din ce în ce mai multe state își restructurează comerțul și plățile pentru a reduce dependența de dolar. Acest proces este accelerat de transformarea dolarului într-un instrument de presiune geopolitică, în special în perioada recentă.
Datele comerciale arată o diminuare constantă a influenței Statelor Unite în comerțul global. Ponderea acestora a scăzut de la aproximativ o treime în 2000 la un sfert în prezent. Pe măsură ce economiile emergente intensifică schimburile între ele, rolul dolarului ca monedă de intermediere devine tot mai estompat.
Printre cele mai vizibile schimbări se numără modul de decontare în relațiile comerciale. În special, India și Rusia își finalizează tranzacțiile tot mai des în monede locale, cum ar fi rupia și yuanul, iar exemplele continuă să crească. Țări precum Brazilia, Argentina, Emiratele Arabe Unite și India explorează din ce în ce mai mult plățile directe în propriile valute, subliniind ideea că dolarul nu mai este indispensabil pentru comerțul bilateral.
China, de asemenea, își redirecționează o parte semnificativă a schimburilor comerciale prin CIPS, sistemul său de plăți transfrontaliere, ca alternativă la infrastructura dominată de instituții occidentale.
Pe lângă aspectele geopolitice, slăbiciunile interne ale economiei americane contribuie la erodarea poziției dolarului. Deficitele fiscale din Statele Unite sunt estimate la aproape 1,9 trilioane de dolari, iar deficitul de cont curent reprezintă aproximativ 6% din PIB. Tipărirea de bani pentru a acoperi aceste dezechilibre ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea „privilegiului exorbitant” al dolarului.
Chiar și piața obligațiunilor americane, hasta acum considerată cea mai sigură din lume, arată semne de fragilitate. Cu o putere mare de împrumut pe piețele internaționale, capacitatea acesteia de a absorbi volume uriașe devine o problemă. Evenimentele din martie 2020, când piața a cedat, rămân un avertisment clar pentru viitor.
Această transformare globală din jurul dolarului este un semnal că economia mondială se află într-o continuă evoluție, iar viitorul său rămâne incert.