Sute de milioane de euro în patrimoniu balnear, 19 imobile istorice și condamnări grele: aceasta este fotografia rară a unei hotărâri care va rămâne în istoria judiciară a României. După aproape 20 de ani în care Băile Herculane au fost măcinate de executări dubioase, subevaluări, mutări succesive de active și lichidări orchestrate, statul român reușește să recupereze aproape întreaga stațiune.
Hotărârea pronunțată vineri de Curtea de Apel Timișoara readuce în proprietatea României o mare parte din infrastructura istorică a Băilor Herculane. În patrimoniul public reintră clădirile administrative și tehnice ale vechii stațiuni, alături de pădurile din Domogled și de pe Valea Cernei, zone care includ și amplasamentele Fabricii de Gheață și ale restaurantului Grota Haiducilor.
Herculane: cea mai amplă recuperare patrimonială
Statul recuperează și cele mai cunoscute hoteluri ale stațiunii – Diana, Roman, Afrodita și Ferdinand, precum și marile complexe hoteliere Hercules și Minerva. Băile termale Apollo, Hebe și Neptun, împreună cu sanatoriile și pavilioanele medicale, inclusiv cel care găzduiește astăzi Hotelul Apollo, revin de asemenea în proprietatea publică. Lista este completată de infrastructura tehnică esențială, precum stația de pompare Neptun și bazinul de apă aferent, dar și de Cazinoul istoric, una dintre clădirile-simbol ale stațiunii.
Dimensiunea acestor măsuri, practic fără precedent, echivalează cu o restituire în bloc a patrimoniului balnear, readucând statului român ansamblul construit și extins în decursul a peste două secole.
Cea mai grea pedeapsă din dosar – 10 ani și 4 luni
Instanța a pronunțat pedepse cu închisoarea pentru mai mulți inculpați implicați în scoaterea ilegală a patrimoniului balnear din proprietatea statului.
Omul de afaceri Alexandru Gavrilescu va executa zece ani și patru luni de închisoare. Instanța a reținut că acesta se face vinovat de complicitate la abuz în serviciu, sprijinind operațiunile prin care imobilele au fost scoase fraudulos din patrimoniul societății comerciale cu capital de stat SC Hercules SA.
Condamnări pentru trei lichidatori
Lichidatorii judiciari Victorița Oprea și Mioara Dumitrache au primit, fiecare, câte nouă ani de detenție, fiind considerate responsabile pentru proceduri de lichidare manipulate, subevaluări masive și retrageri nejustificate de bunuri din patrimoniul unor societăți aflate în insolvență. Potrivit instanței, cele două au contribuit direct la dispariția unor active-cheie ale stațiunii, folosindu-și atribuțiile de lichidator pentru a înlesni tranzacții în favoarea rețelei.
Lichidatorul Marius-Cristian Ghiță, condamnat la șase ani, a fost găsit vinovat pentru intervențiile sale nelegale în procedurile de insolvență, prin care s-au realizat transferuri de bunuri la prețuri derizorii, în favoarea unor companii conectate la schema infracțională.
Închisoare pentru executor și un alt om de afaceri
În același dosar, executorul judecătoresc Gheorghe Brad a fost condamnat la șapte ani de închisoare, după ce instanța a stabilit că acesta a efectuat executări silite în mod abuziv, creând aparența legalității unor transferuri de proprietate care au permis scoaterea activelor din patrimoniul statului.
Omul de afaceri Ion Tăbugan, fost director al Direcției Silvice Caraș-Severin, a primit, la rândul său, o pedeapsă de 5 ani închisoare, însoțită de confiscarea unor sume și bunuri. Instanța l-a condamnat pentru infracțiunea de spălare a banilor în formă continuată.
Confiscări de la terți implicați în schema financiară
De asemenea, instanța obligă mai multe persoane și firme să restituie statului sume importante, rezultate din tranzacții ilegale sau din valorificarea unor bunuri obținute fraudulos. Printre acestea se numără familia Verbitchi, implicată în preluarea și circulația unor imobile-cheie din stațiune, de la care se confiscă peste 750.000 de euro și mai mult de cinci milioane de lei, precum și alte sume suplimentare din conturile Alexandrinei Verbitchi.
Hotel Dacia SRL, societate care a beneficiat de transferul unor active rezultate din schema de devalizare, este obligat să restituie aproximativ 1,3 milioane de euro, în timp ce Hrelescu Iancu, prezent în dosar ca participant la tranzacții cu bunuri provenite din patrimoniul stațiunii, pierde aproape 685.000 de euro și peste 280.000 de lei.
În cazul lui Ion Tăbugan, instanța a dispus confiscarea a zeci de mii de euro și lei, sume considerate parte a circuitului financiar folosit pentru fraudarea patrimoniului public. Lista nu se oprește aici, și alte persoane și societăți comerciale figurează în hotărâre cu obligații de plată și confiscări suplimentare.
În total, confiscările se ridică la milioane de euro, confirmând anvergura economică a dosarului și contribuind la recuperarea prejudiciului acumulat în cei aproape douăzeci de ani de devalizare.
Capul rețelei: fostul deputat PSD Iosif Armaș
Fostul deputat PSD Iosif Armaș, indicat de DIICOT drept inițiatorul și coordonatorul mecanismului care a dus la devalizarea Băilor Herculane, nu mai poate fi condamnat penal din cauza prescripției. Minuta Curții de Apel Timișoara consemnează explicit încetarea procesului penal pentru faptele imputate acestuia. Însă, deși scapă de o condamnare cu închisoarea, instanța a dispus confiscarea a aproape 5 milioane de euro de la Armaș, sume integrate, potrivit procurorilor, în circuitul financiar folosit pentru achiziționarea și scoaterea ilegală a imobilelor istorice din patrimoniul statului. Practic, Armaș iese din dosar fără sancțiune penală, dar nu-și va păstra beneficiile economice obținute prin mecanismul fraudulos pe care l-a pus în mișcare.
Schema de la Băile Herculane a început cu zahărul din rezerva de stat
Punctul de pornire al întregii scheme datează din anul 2001, când Iosif Armaș, la acel moment director al companiei Argirom Internațional, a primit de la Rezerva de Stat aproape zece milioane de kilograme de zahăr, cu obligația de a reface stocul în termen de șase luni. Zahărul nu a mai fost returnat niciodată – Armaș, care era deputat PSD în acea perioadă, l-a vândut, iar banii rezultați din valorificare au reprezentat, potrivit DIICOT, capitalul financiar care a alimentat achiziționarea primelor imobile istorice din Băile Herculane.
Cu aceste fonduri, Armaș a început să cumpere hoteluri, băi termale și terenuri ale stațiunii, folosindu-le ulterior drept garanții în credite, înstrăinându-le prin firme interpuse sau plasându-le în proceduri de insolvență controlate. O rețea de lichidatori și executori judecătorești a contribuit, în anii următori, la subevaluarea imobilelor, la executări trucate, la înlăturarea sechestrului DIICOT și la transferuri succesive menite să rupă orice legătură directă dintre bunuri și proprietarul public inițial.
20 de ani de devalizare sistematică
Mecanismul a funcționat vreme de aproape două decenii: active valoroase, unele monumente istorice de importanță națională, au fost trecute din proprietatea statului în circuit privat printr-o succesiune de acte aparent legale, dar generate prin abuzuri, falsuri și manipulări ale procedurilor de executare și insolvență. Rezultatul a fost o degradare accelerată a Băilor Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa, transformată într-un exemplu de patrimoniu abandonat și capturat prin diverse scheme financiare.
Stațiunea preferată a împăraților și reginelor Europei
Băile Herculane sunt una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume, atestată încă din anul 153 d.Hr., când romanii au ridicat aici temple și băi dedicate lui Hercule. După aproape un mileniu și jumătate de la întemeierea romană, stațiunea renaște sub administrația habsburgică, după 1718, când austriecii transformă așezarea într-o destinație aristocratică europeană.
Împăratul Franz Iosif, împărăteasa Elisabeta (Sissi), Iosif al II-lea și numeroși membri ai nobilimii centrale-europene considerau stațiunea una dintre “perlele” imperiale, renumită pentru arhitectura barocă și izvoarele vindecătoare. În secolul XX, Băile Herculane se dezvoltă ca unul dintre cele mai mari centre balneare ale României, îmbinând patrimoniul de două milenii cu tratamente moderne și o încărcătură istorică rar întâlnită în Europa.
Decizia are drept de apel
Decizia Curții de Apel Timișoara nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare. Cauza a fost judecată în primă instanță la Curtea de Apel, întrucât dosarul DIICOT vizează infracțiuni economice de mare amploare și fapte de criminalitate organizată, pentru care legea prevede competența directă a acestei instanțe.
Hotărâre Istorică pentru Patrimoniul Balnear din România
Curtea de Apel Timișoara a pronunțat o decizie remarcabilă care va rămâne în istoria judiciară a țării. După aproape două decenii de litigii legate de Băile Herculane, statul român reușește să recupereze o mare parte din infrastructura istorică a stațiunii, inclusiv clădiri administrative și păduri valoroase.
Printre imobilele recuperate se numără renumitele hoteluri, băi termale și sanatorii, precum și Cazinoul istoric, simbol al stațiunii. Acest proces de recuperare a patrimoniului balnear reprezintă o restituire în bloc a bunurilor de valoare, construite pe parcursul a peste două secole.
Condamnări Severe pentru Implicații Ilegale
Instanța a aplicat pedepse cu închisoarea pentru mai mulți inculpați implicați în scoaterea frauduloasă a bunurilor din proprietatea statului. Un om de afaceri a fost condamnat la peste zece ani de închisoare, iar lichidatorii implicați au primit pedepse semnificative pentru manipularea procedurilor de lichidare.
De asemenea, alte persoane și firme vor restitui sume considerabile statului, corelate cu tranzacții ilegale. Confiscările totale se ridică la milioane de euro, evidențiind amploarea fraudelor din acest caz.
Istoria Complicată a Băilor Herculane
Băile Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume, are o istorie bogată ce datează din perioada romană. Recent, stațiunea a suferit din cauza unor scheme financiare complexe, prin care bunurile de patrimoniu au fost transferate în proprietate privată pe căi nelegale.
Drept de Apel
Decizia Curții de Apel Timișoara nu este definitivă și poate fi contestată în termen de zece zile. Această hotărâre subliniază importanța protejării patrimoniului național și descurajarea abuzurilor economice de mari proporții.