Dimensiune text
Mică
Normală
Mare
Președinții curților de apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
– articolul continuă mai jos –
„Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului”, afirmă președinții curților de apel.
Aceștia aduc acuzații grave reprezentanților Executivului:
„Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile «valori» după care se ghidează structura statală a ţării.”
Comunicatul integral:
Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.
Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.
Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.
Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.
Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.
Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.
Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.
În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție, lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:
– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.
În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.
Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba IuliaJudecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel BacăuJudecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel BraşovJudecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel BucureştiJudecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel ClujJudecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel ConstanţaJudecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel CraiovaJudecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel GalaţiJudecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel IaşiJudecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel OradeaJudecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel PiteştiJudecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel PloieştiJudecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel SuceavaJudecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel TimişoaraJudecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu MureşJudecător Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel
Context: Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești”.
Pe de altă parte, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu la Digi24, că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate.
UPDATE Președinții de tribunale au remis și ei un comunicat similar, pe care îl redăm integral:
Preşedinţii tribunalelor din România se alătură preşedinţilor cuţilor de apel din România şi își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.
Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.
Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.
Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.
Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.
Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.
Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.
În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție şi curţilor de apel şi lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:
– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.
În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.
Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.
Preşedinţii tribunalelor din România subliniază că atacul concertat la adresa preşedintelui instanţei supreme şi a Inaltei Curţi înseşi este deosebit de grav, iar perpetuarea şi alimentarea acestor acţiuni ostile instanţelor judecătoreşti pentru a justifica degradarea nivelului de trai din societatea românească face un rău inimaginabil şi cu consecinţe ireparabile statului de drept, bazat pe democraţia constituţională.
10.11.2025
Tribunalul Alba – Preşedinte, Judecător SÎRBU FLORIN
Tribunalul Arad – Preşedinte, Judecător BRADIN VIRGILIU FLAVIUS
Tribunalul Argeș – Preşedinte, Judecător OLTEANU ELENA CORNELIA
Tribunalul Bacău – Preşedinte, Judecător ENACHE SILVIU CĂTĂLIN
Tribunalul Bihor – Preşedinte, Judecător BALOGH TEODORA CARMEN
Tribunalul Bistrița Năsăud – Preşedinte, Judecător FRENȚIU GABRIELA CRTISTINA
Tribunalul Botoșani – Preşedinte, Judecător BRÂNZAC LUCIAN IONUȚ
Tribunalul Brăila – Preşedinte, Judecător VOINEA GEANINA ELENA
Tribunalul Brașov – Preşedinte, Judecător CONSTANTINESCU NICOLETA GEORGETA
Tribunalul București – Preşedinte, Judecător MOCANU MIHAI DRAGOȘ
Tribunalul Buzău – Preşedinte, Judecător VĂSII ELENA GEANINA
Tribunalul Călărași – Preşedinte, Judecător OPRIȘAN VICA
Tribunalul Caraș Severin – Preşedinte, Judecător JUCA PETRU
Tribunalul Cluj – Preşedinte, Judecător GAGA IOAN
Tribunalul Constanța – Preşedinte, Judecător ARDELEANU VLAD ANDREI
Tribunalul Covasna – Preşedinte, Judecător KOVACS SIMONA
Tribunalul Dâmbovița – Preşedinte, Judecător POPESCU OCTAVIAN ADRIAN
Tribunalul Dolj – Preşedinte, Judecător SCURTU JANA
Tribunalul Galați – Preşedinte, Judecător NEDELCU GIULIO COSTEL
Tribunalul Giurgiu – Preşedinte, Judecător ANCU CRISTIAN-CONSTANTIN
Tribunalul Gorj – Preşedinte, Judecător SARCINĂ LAURA MIHAELA
Tribunalul Harghita – Preşedinte, Judecător FODOR PETER
Tribunalul Hunedoara – Preşedinte, Judecător DAVID GEANINA VIORICA
Tribunalul Ialomița – Preşedinte, Judecător COSTIN MARIUS MIREL
Tribunalul Iași – Preşedinte, Judecător DĂMIAN OANA MONICA
Tribunalul Ilfov – Preşedinte, Judecător BRATU LAURA IRINA
Tribunalul Maramureș – Preşedinte, Judecător VERDEȘ ALEXANDRU LUCIAN
Tribunalul Mehedinți – Preşedinte, Judecător ZAHARIA GEORGE CRISTINEL
Tribunalul Militar București – Preşedinte, Judecător NICOLAE GEORGE OCTAVIAN
Tribunalul Militar Cluj – Preşedinte, Judecător POP MARIUS LIVIU
Tribunalul Militar Iași – Preşedinte, Judecător COSTEA ANCA NATALIA
Tribunalul Militar Timișoara – Preşedinte, Judecător SCĂRLĂTESCU OVIDIU ȘTEFAN
Tribunalul Mureș – Preşedinte, Judecător VOINEA SEBASTIAN
Tribunalul Neamț – Preşedinte, Judecător CURELARU ALINA MARCELA
Tribunalul Olt – Preşedinte, Judecător PIȚU MARIN CONSTANTIN
Tribunalul pentru minori și familie Brașov – Preşedinte, Judecător CAZAC ANCA
Tribunalul Prahova – Preşedinte, Judecător CONSTANTINESCU CRISTIAN
Tribunalul Sălaj – Preşedinte, Judecător MOLDOVEANU COSTIN
Tribunalul Satu Mare – Preşedinte, Judecător MUREȘAN CARDONEL FELIX
Tribunalul Sibiu – Preşedinte, Judecător DUMBRĂVEAN ELENA
Tribunalul Specializat Argeș – Preşedinte, Judecător RĂDULESCU RALUCA
Tribunalul Specializat Cluj – Preşedinte, Judecător COTÎRLĂ MIRELA MIHAELA
Tribunalul Specializat Mureș – Preşedinte, Judecător MAIER IOAN EUGEN
Tribunalul Suceava – Preşedinte, Judecător BRÂNZĂ CĂTĂLIN
Tribunalul Teleorman – Preşedinte, Judecător ENESCU EMILIA ELENA
Tribunalul Timiș – Preşedinte, Judecător CARAVELEA ȘTEFAN DORIN
Tribunalul Tulcea – Vicepreşedinte, Judecător NICOLA-GHEORGHIU DANIEL
Tribunalul Vâlcea – Preşedinte, Judecător COMĂNESCU IOANA ANDREEA
Tribunalul Vaslui – Preşedinte, Judecător PASCARU IOLANDA MIHAELA
Tribunalul Vrancea – Preşedinte, Judecător JELEA DINU
De asemenea, câteva asociații de magistrați susțin, printr-un comunicat, aceleași revendicări:
Asociațiile profesionale ale magistraților condamnă ferm continuarea campaniei fără precedent îndreptate împotriva magistraților şi a puterii judecătorești şi subliniază că aceasta reprezintă un atac agresiv şi susţinut la adresa dreptului fiecărui cetăţean la o justiţie independentă.
Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă public continuarea absolut iresponsabilă a campaniei publice de decredibilizare a puterii judecătorești, subliniind că scopul final al acesteia este slăbirea magistraturii până în punctul în care puterea judecătorească nu va mai avea independența şi forța necesară pentru a-şi îndeplini rolul constituțional, acela de a garanta egalitatea în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil al fiecărui cetăţean, pentru apărarea drepturilor şi libertăților sale fundamentale.
Pe data de 30 iulie asociaţiile magistraţilor au subliniat că o asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești, acest linșaj public conducând la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești.
Această campanie nu doar că a continuat, dar a culminat în ultima perioadă cu atacuri fără precedent la adresa instanţei supreme, precum şi cu declarații iresponsabile, incalificabile şi deosebit de periculoase venite de la vârful Statului Român, respectiv din partea vicepremierului şi reprezentanţilor partidelor din coaliţia de guvernare.
1. Atacurile la adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv prin campanii publice fără precedent de coalizare a opiniei publice împotriva judecătorilor instanţei supreme, reprezintă un atac direct la adresa democraţiei constituţionale, dat fiind rolul fundamental pe care această instanţă îl are în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
Înalta Curte de Casaţie a avut, de-a lungul istoriei, şi trebuie să aibă şi în viitor, un rol fundamental în arhitectura statului român, fără de care nu există stat de drept şi democraţie constituţională. Atacurile directe şi vehemente la adresa instanţei supreme depăşesc cu mult limitele rezonabile şi acceptabile ale criticilor argumentate ale unor hotărâri judecătorești şi subminează încrederea cetăţenilor în întregul sistem judiciar.
Aceste atacuri sunt cu atât mai periculoase cu cât se înscriu în cadrul unei ample şi susţinute campanii de denigrare a puterii judecătorești în ansamblul său, campanie asupra căreia au tras un semnal puternic de alarmă şi asociaţiile europene ale magistraților, precum şi Reţeaua europeană a Consiliilor Judiciare, care, pe data de 22 august, a făcut un apel „la politicienii și instituțiile media din România să sprijine sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării despre anumiți judecători trebuie să înceteze.”
2. Declaraţiile vicepremierului României, din data de 08.11.2025, doamna Oana Gheorghiu, potrivit cărora plata pensiilor de serviciu s-ar realiza luându-se bani de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la bugetul unui spital care nu are medicamente reprezintă o mostră de manipulare emoțională nocivă şi iresponsabilă, venită din vremurile negre ale stalinismului şi comunismului construit pe lupta de clasă.
Declaraţiile făcute în calitate de vicepremier al României, reprezentant al Guvernului, nu sunt niciodată simple opinii personale, ci reflectă o conduită asumată la nivelul cel mai înalt în stat de subminare a încrederii în sistemul judiciar prin antagonizarea cetăţenilor faţă de categoria profesională a magistraţilor. După cum a arătat chiar Primul Ministru într-o intervenţie recentă la Digi24, „(…) una este să ai nişte păreri personale şi alta este să acţionezi în numele României”. Declaraţiile publice în calitate de vicepremier au fost făcute de la cel mai înalt nivel al Guvernului şi au rămas nesancţionate de acesta, legitimând aşadar acest tip de afirmaţii extrem de periculoase.
Astfel de declaraţii nu fac decât să inflameze opinia publică şi discursul public, excluzând de plano orice posibilitate de a se crea un climat calm pentru un dialog echilibrat cu privire la orice noi propuneri de reglementare referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor, fapt ce arată încă o dată că la nivelul Guvernului nu există
nicio intenţie de dialog real, ci doar intenţia evidentă de a destabiliza violent şi ireversibil puterea judecătorească şi de a segrega societatea civilă.
3. Declaraţiile viceprimarului Timişoarei, reprezentantul unui partid politic din coaliţia de guvernare, din data de 07.11.2025, în sensul că „este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dateuiască cu interlopi sau tot felul de băieţi de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe…vorbesc foarte serios…Şi aceste judecătoare ajung să fie şantajate de un interlop sau un băiat deştept dintr-o zonă sau alta şi ajung să controleze deciziile unui judecător” ating o culme a insolenţei şi iresponsabilităţii, greu de imaginat chiar în climatul de toxicitate şi ură ce caracterizează azi discursul public la adresa magistraturii.
O astfel de abordare publică absolut stupefiantă nu este doar un atac imund la adresa puterii judecătoreşti, în condiţiile în care, la nivelul anului 2020 în justiţie existau 73% femei şi 27% bărbaţi, iar declaraţiile viceprimarului Timişoarei, bărbat, vizează „un fenomen generalizat” privind o categorie profesională ai cărei reprezentanţi sunt preponderent femei. Declaraţiile viceprimarului sunt şi un atac impardonabil, josnic la adresa victimelor femei ale abuzurilor emoţionale sau sexuale pentru faptele reprobabile ale bărbaţilor care ajung să le şantajeze. Femeile victime ale unor abuzuri psihice sau fizice sunt discreditate, afirmându-se că nu ar fi responsabile în exercitarea unei profesii, prin plasarea vinei pentru abuz în sarcina victimei, mecanism atât de prevalent în discursul pe reţelele de socializare, însă absurd şi total iresponsabil atunci când este preluat de reprezentanţi de seamă ai partidelor politice din coaliţia de guvernare.
Dincolo de faptul că acest tip de discurs perpetuează traumele emoţionale sau fizice suferite de victimele reale ale abuzului, particularizarea sa la femeile dintr-o anumită categorie profesională distruge credibilitatea modului în care femeile îşi exercită profesia, creând impresia publicului că, în cazul de faţă, deciziile pronunţate de femeile judecător în general ar fi controlate de „un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta”.
Această manieră de denigrare coordonată a profesiei a coborât discursul public la nivelul cel mai de jos al josniciei, fiind cu atât mai gravă cu cât atacurile împotriva magistraturii vin din partea celor mai înalţi reprezentanţi ai puterii politice şi statale, la nivel central şi local.
UNJR, AMR, AJADO şi APR reiterează cererea adresată reprezentanţilor puterii executive de a opri atacurile la adresa puterii judecătoreşti şi de a-şi îndeplini, în schimb, atribuţiile constituționale de bună guvernare. Nu magistraţii, ci modul în care guvernanţii şi-au îndeplinit atribuţiile, de-a lungul timpului, a condus la situaţia bugetară actuală a României.
UNJR, AMR, AJADO şi APR vor folosi toate mijloacele legale împotriva unor astfel de atacuri, în condiţiile în care apelurile noastre publice pentru încetarea campaniei de denigrare a profesiei de magistrat, menită să ostilizeze cetăţenii faţă de această categorie profesională, nu doar că nu au încetat, dar au atins apogeul virulenţei, al discriminării degradante şi al josniciei. Nu vom abdica niciodată de la apărarea independenţei justiţiei, oricât de intense, mizerabile şi prelungite ar fi atacurile la adresa acesteia şi indiferent din ce sfere politice sau sociale ar veni, pentru că fără justiţie liberă nici un om nu este liber.
UPDATE:
Spre seară, și Judecătoriile au dat un comunicat de sprijin, pe care îl redăm integral:
10 Noiembrie 2025Comunicatul preşedinţilor JudecătoriilorPreşedinţii judecătoriilor din România se alătură preşedinţilor curţilor de apel şipreşedinţilor tribunalelor din România şi își exprimă public sprijinul față de Înalta Curtede Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, încontextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garanteazăechilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării,ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țarăși afectează încrederea în toți judecătorii.Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceeace se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusăconducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem— de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății încapacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică apreşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unuidezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmareaarbitrariului ca politică a statului.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnăapărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matcademocraţiei.Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prinintermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilorfundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat,în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizateşi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfelo luptă de clasă imaginară.Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, săprotejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi săpolarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puteriiexecutive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitateainstanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamentalal statului de drept şi de confiscare a statului.Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, aprincipiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu,discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile„valori” după care se ghidează structura statală a ţării.În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună dea apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încredereacetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejareaautorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție şi curţilor deapel şi lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temeliastatului de drept:– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciuneiforme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi roluluisău într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectareastandardelor de colaborare loială interinstituțională şi de manifestare în acord cu statutulşi prerogativele de puteri în stat.Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şiviscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarismşi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat îndiscursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.Preşedinţii judecătoriilor din România subliniază că atacul concertat la adresapreşedintelui instanţei supreme şi a Înaltei Curţi înseşi este deosebit de grav, iar perpetuareaşi alimentarea acestor acţiuni ostile instanţelor judecătoreşti pentru a justifica degradareanivelului de trai din societatea românească face un rău inimaginabil şi cu consecinţeireparabile statului de drept, bazat pe democraţia constituţională.10.11.2025Preşedinţii Judecătoriilor din RomâniaJudecătoria ADJUD – Președinte, judecător Razvan GHENCEAJudecătoria AIUD – Președinte, judecător Mircea-Radu BRIAJudecătoria ALBA IULIA – Președinte, judecător Andreea Valeria DAVID IANCUJudecătoria ALEŞD – Președinte, judecător Ramona-Maria STANJudecătoria ARAD – Președinte, judecător George Ionut BOGDANJudecătoria AVRIG – Președinte, judecător Cristina-Roxana MIHĂILESCUJudecătoria BACĂU – Președinte, judecător Carmen-Simona PANFILJudecătoria BAIA DE ARAMĂ – Președinte, judecător Laurentiu-Dan HIRSOVOIUJudecătoria BAIA MARE – Președinte, judecător Andrei-Radu TRUFANJudecătoria BĂILEŞTI – Președinte, judecător Aurelia-Dorina DURACJudecătoria BALŞ – Președinte, judecător Cristian IGNATJudecătoria BÂRLAD – Președinte, judecător Gabriela ENACHEJudecătoria BECLEAN – Președinte, judecător Gelu-Radu BLAGAJudecătoria BLAJ – Președinte, judecător Radu CIOBANUJudecătoria BICAZ – Președinte, judecător Ionela CHITICJudecătoria BISTRIŢA – Președinte, judecător Ioana DOBOACĂJudecătoria BOLINTIN VALE – Președinte, judecător Cristina-Mihaela DRĂGHICI-NEDELCUJudecătoria BOTOŞANI – Președinte, judecător Ionela Maria URSOLINSCHIJudecătoria BRAD – Președinte, judecător Monica ROGOVEANUJudecătoria BRĂILA – Președinte, judecător Florin-Cristinel JERCANJudecătoria BRAŞOV – Președinte, judecător Lucian-Cristian GHIDARCEAJudecătoria BREZOI – Președinte, judecător Cristian-Vasile DASCALESCUJudecătoria BUFTEA – Președinte, judecător Crina-Miriana ANTONJudecătoria BUHUŞI – Președinte, judecător Adrian-Petre SAVA-GĂINĂJudecătoria BUZĂU – Președinte, judecător Liliana-Alina ALEXANDRUJudecătoria CALAFAT – Președinte, judecător Irina-Raluca PAŞEAJudecătoria CĂLĂRAŞI – Președinte, judecător Mihail-Cătălin DANCIUJudecătoria CÂMPENI – Președinte, judecător Gheorghe-Cosmin BĂIEȘJudecătoria CÂMPINA – Președinte, judecător Andreea BURLACUJudecătoria CÂMPULUNG – Președinte, judecător Alexandru-Marian BUICEAJudecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC – Președinte, judecător Anca-Alice POPJudecătoria CARANSEBEŞ – Președinte, judecător Florea Bianca Larisa CAPRARESCUJudecătoria CHIŞINEU CRIŞ – Președinte, judecător Izabella Reka TARAU-RADVANSKIJudecătoria CONSTANŢA – Președinte, judecător Adrian IONESCUJudecătoria CORABIA – Președinte, judecător Elena LASCUJudecătoria CORNETU – Președinte, judecător Alexandra-Mihaela STANESCUJudecătoria COSTEŞTI – Președinte, judecător Cristina MIC – SOAREJudecătoria CRAIOVA – Președinte, judecător Georgiana Augusta DRAGOMIRESCUJudecătoria CURTEA DE ARGEŞ – Președinte, judecător Maria-Cosmina NAIBAJudecătoria DARABANI – Președinte, judecător Elena-Cătălina RADUCANUJudecătoria DEJ – Președinte, judecător Bogdan MIRONJudecătoria DETA – Președinte, judecător Ema Gina PATRASCUJudecătoria DEVA – Președinte, judecător Loredana-Cristina POPA-HAIDAJudecătoria DRĂGĂŞANI – Președinte, judecător Adriana-Elena URSACHEJudecătoria DRAGOMIREŞTI – Președinte, judecător Mariana VULCOVINSCHIJudecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN – Președinte, judecător Cătălin MARINESCUJudecătoria FĂGĂRAŞ – Președinte, judecător Laura-Mihaela BURCOVEANUJudecătoria FĂGET – Președinte, judecător Petru IONASJudecătoria FĂLTICENI – Președinte, judecător Corina-Oana MELINTEJudecătoria FĂUREI – Președinte, judecător Nicoleta BUNEAJudecătoria FETEŞTI – Președinte, judecător Marina-Daniela ALEXEJudecătoria FILIAŞI – Președinte, judecător Elena Suzana MUTUJudecătoria FOCŞANI – Președinte, judecător Mariana NECULAJudecătoria GĂEŞTI – Președinte, judecător Gabriela-Cristina PAVELJudecătoria GALAŢI – Președinte, judecător Maria – Laura LĂCĂTUŞJudecătoria GHEORGHENI – Președinte, judecător Iuliana ŞERBUJudecătoria GHERLA – Președinte, judecător Andreea MIHALACHEJudecătoria GIURGIU – Președinte, judecător Madalina-Andreea TITAJudecătoria HAŢEG – Președinte, judecător Lavinia BORCAJudecătoria HÂRLĂU – Președinte, judecător Daniel CHIRIACJudecătoria HÂRŞOVA – Președinte, judecător Alina-Isabela STĂNESCUJudecătoria HOREZU – Președinte, judecător Vlad PARASCHIVJudecătoria HUEDIN – Președinte, judecător Adina Roxana URSUJudecătoria HUNEDOARA – Președinte, judecător Gheorghe UNGUREANUJudecătoria HUŞI – Președinte, judecător Gabriela BUSUIOCJudecătoria IAŞI – Președinte, judecător Veronica-Corina VARVARAJudecătoria INEU – Președinte, judecător Ramona Alina GEORGIUJudecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI – Președinte, judecător Sorin MIHĂILĂJudecătoria LIEŞTI – Președinte, judecător Andreea-Livia TROANȚĂ-REBELEȘTURCULEANUJudecătoria LIPOVA – Președinte, judecător Alexandra KOMUVESJudecătoria LUDUŞ – Președinte, judecător Alexandra-Ancuţa GORDEJudecătoria LUGOJ – Președinte, judecător Raul Emanuel MORARIUJudecătoria MĂCIN – Președinte, judecător Mihai-Remus NICOARĂJudecătoria MANGALIA – Președinte, judecător Florentin Mircea PANAITJudecătoria MARGHITA – Președinte, judecător Claudia MERCEAJudecătoria MEDGIDIA – Președinte, judecător Geilan IBRAIMJudecătoria MIERCUREA CIUC – Președinte, judecător István CSÁSZÁRJudecătoria MIZIL – Președinte, judecător Camelia-Elena BADEAJudecătoria MOINEŞTI – Președinte, judecător Magdalena Luis ALEXANDRUJudecătoria MOLDOVA-NOUĂ – Președinte, judecător Vasile-Cristian GREGAJudecătoria MORENI – Președinte, judecător Maria-Mirabela LAPADATJudecătoria MOTRU – Președinte, judecător Ştefan ALDULESCUJudecătoria NĂSĂUD – Președinte, judecător Livia GOLBANJudecătoria NEGREŞTI-OAŞ – Președinte, judecător Petre-Menandru ŞTEFANJudecătoria NOVACI – Președinte, judecător Elena-Larisa BUCURJudecătoria ODORHEIUL SECUIESC – Președinte, judecător Sergiu-Marian POSTICAJudecătoria OLTENIŢA – Președinte, judecător Ionel ALEXANDRUJudecătoria ONEŞTI – Președinte, judecător Maria-Cristina MOGHIORJudecătoria ORADEA – Președinte, judecător Paul-Sebastian CHICHINEJDIJudecătoria ORĂŞTIE – Președinte, judecător Mirona-Maria VARMAGAJudecătoria ORAVIŢA – Președinte, judecător Raluca-Adriana KUBAJI-TESLOVICIJudecătoria ORŞOVA – Președinte, judecător Ada DUŢULESCUJudecătoria PANCIU – Președinte, judecător Daniela CIOBOTARUJudecătoria PAŞCANI – Președinte, judecător Alexandrina-Roxana DAMASCHINJudecătoria PĂTÂRLAGELE – Președinte, judecător Ioana Andrada MUREAJudecătoria PIATRA-NEAMŢ – Președinte, judecător Carmen-Melania ISOPESCUJudecătoria PITEŞTI – Președinte, judecător Ana GEABELEAJudecătoria PLOIEŞTI – Președinte, judecător Ștefan-Andrei BOROȘJudecătoria POGOANELE – Președinte, judecător Nicoleta MACARENCOJudecătoria PODU TURCULUI – Președinte, judecător Liliana-Mirela PUŞCAŞUJudecătoria PUCIOASA – Președinte, judecător Mihai-Costin TOADERJudecătoria RĂCARI – Președinte, judecător Sergiu-Ionuţ DÎRVARUJudecătoria RĂDĂUŢI – Președinte, judecător Andreea-Maria LUPĂŞTEAN-BARFĂJudecătoria RĂDUCĂNENI – Președinte, judecător Raluca-Maria BARBUJudecătoria RÂMNICU SĂRAT – Președinte, judecător Bianca-Roxana IESENCIUCJudecătoria RÂMNICU VÂLCEA – Președinte, judecător Rebeca DIACONUJudecătoria REGHIN – Președinte, judecător Constantin-Bogdan PETREJudecătoria REŞIŢA – Președinte, judecător Daniela Minda LOZICIJudecătoria ROMAN – Președinte, judecător Andreea-Alexandra VIERIUJudecătoria ROŞIORI DE VEDE – Președinte, judecător Alina-Florentina MARCUJudecătoria RUPEA – Președinte, judecător ANA-MARIA ADOCHIȚIJudecătoria SALONTA – Președinte, judecător Denisa-Luana RUSUJudecătoria SÂNNICOLAU MARE – Președinte, judecător Bogdan ARDELEANUJudecătoria SATU MARE – Președinte, judecător Dana-Eugenia POPJudecătoria SĂVENI – Președinte, judecător Gabriela ANIŢEIJudecătoria SEBEŞ – Președinte, judecător Andrei-Ilie FURDUIJudecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Irina CARASTOIANJudecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Bogdan-CristianSTĂNCIULESCUJudecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Mirela MEHEDINȚEANUJudecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Valeria-MariaCONSTANTINESCUJudecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI – Președinte, judecător George-CristianPĂDURARUJudecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Andrea ȚINEGHEJudecătoria SEGARCEA – Președinte, judecător Diana GHEORGHEJudecătoria SFÂNTU GHEORGHE – Președinte, judecător George Marian LAPTEȘJudecătoria SIBIU – Președinte, judecător Doriana COZACJudecătoria SIGHETU MARMAŢIEI – Președinte, judecător Timea OPRIS INDREJudecătoria ŞIMLEU SILVANIEI – Președinte, judecător Aurelian-Corneliu DAVIDJudecătoria SINAIA – Președinte, judecător Andreea-Maria FLUCUŞJudecătoria SIGHIŞOARA – Președinte, judecător Vasile AENOAEIJudecătoria SLATINA – Președinte, judecător Maria-Andreea BUŞICĂJudecătoria STREHAIA – Președinte, judecător Victor ROMANJudecătoria SUCEAVA – Președinte, judecător Laura BONDAR-MORARUJudecătoria TÂRGOVIŞTE – Președinte, judecător George-Constantin RISTEAJudecătoria TÂRGU JIU – Președinte, judecător Melania-Georgiana PUZDREAJudecătoria TÂRGU LĂPUŞ – Președinte, judecător Daniel-Mihai TULICIJudecătoria TÂRGU MUREŞ – Președinte, judecător Mihai-Cătălin RUSJudecătoria TÂRGU SECUIESC – Președinte, judecător GHEORGHE VLASEJudecătoria TÂRGU-CĂRBUNEŞTI – Președinte, judecător Gabriela LIAOJudecătoria TÂRNĂVENI – Președinte, judecător Cosmina CIOATĂJudecătoria TIMIŞOARA – Președinte, judecător Nicoleta BURLACUJudecătoria TOPLIŢA – Președinte, judecător Elena FILIPJudecătoria TOPOLOVENI – Președinte, judecător Denisa VASILEJudecătoria TULCEA – Președinte, judecător Camelia-Daniela STANJudecătoria TURDA – Președinte, judecător GEORGETA POPJudecătoria TURNU MĂGURELE – Președinte, judecător Cristina Ilinca COJOCARUJudecătoria URZICENI – Președinte, judecător Daniela-Nicoleta TANASEJudecătoria VÂNJU MARE – Președinte, judecător Liliana MARINJudecătoria VASLUI – Președinte, judecător Alexandru-Ştefan MANEAJudecătoria VATRA DORNEI – Președinte, judecător Dumitru BAZELIUCJudecătoria VĂLENII DE MUNTE – Președinte, judecător Mădălina-Andreea CORÂCIJudecătoria VIŞEU DE SUS – Președinte, judecător Vasile-Florin FARAMAJudecătoria ZALĂU – Președinte, judecător Szilard BALAZSJudecătoria ZĂRNEŞTI – Președinte, judecător Adrian CHIPERJudecătoria ZIMNICEA – Președinte, judecător Vadim CARANIC
Citește și
Comunicat de Presă: Sprijin pentru Înalta Curte de Casație și Justiție
Președinții curților de apel din România au emis un comunicat de presă în care își declară sprijinul pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul atacurilor publice din ultima vreme. Aceștia subliniază că atacul la vârful sistemului judiciar amenință echilibrul întregului sistem de justiție, generând o vulnerabilizare a acestuia.
Impactul atacurilor asupra încrederii publice
Conducătorii instanțelor subliniază că discreditarea președintelui instanței supreme afectează încrederea cetățenilor în toți judecătorii. Aceștia afirmă că justiția este un sistem unitar și că atacurile asupra instanței supreme subminează autoritatea acestui sistem.
Apel la respectarea demnității judiciare
Comunicatul îndeamnă la o înțelegere mai profundă a mecanismelor juridice de către autoritățile executive și subliniază că demnitatea conducătorilor instanțelor este esențială pentru prestigiul justiției. Aceștia adaugă că instanțele nu trebuie supuse presiunilor sau manipulărilor publice.
Posibilitatea reformării hotărârilor
Referitor la reformarea hotărârilor definitive, magistrații menționează că acest lucru trebuie interpretat ca o reafirmare a principilor fundamentale ale dreptului, nu ca un abuz. Ei afirmă că democrația presupune respectarea forțelor în stat și dialog constructiv.
Îndemn la solidaritate
Curțile de apel și tribunalele din România își reafirmă unitatea și responsabilitatea de a apăra independența justiției. Comunicatul se încheie cu un apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme ca garanție a statului de drept.